Biserica de lemn din Dragomireşti, judeţul Maramureş, este o biserică greco-catolică din lemn inaugurată în 1722 în satul de baştină şi aflată în prezent la Muzeul Naţional al Satului ''Dimitrie Gusti'' din Bucureşti, unde a fost adusă în 1936. Biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului, se menţionează pe site-ul https://muzeul-satului.ro/.

Biserica a fost construită pe locul alteia, arsă de tătari în incursiunea lor de jaf din anul 1717, iar datarea ei este dată de o inscripţie, se arată pe site-ul https://dragomiresti-maramures.ro/.

Construită între 1718 şi 1722, s-a slujit în ea până în 1909. Se afla în stare avansată de degradare atunci când echipa lui Dimitrie Gusti a propus relocarea ei la Muzeul Satului din Capitală, se menţionează şi pe site-ul https://basilica.ro/.

     Poza 1 - Biserica maramureşeană din Muzeul Satului, 1992/CODRUTA DRAGOESCU/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Poza 2 - Biserica maramureşeană din Muzeul Satului, 2022/ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO

 ''Încadrată tipologic bisericilor sală, cu un plan dreptunghiular, alungit spre est, terminat printr-o absidă cu cinci laturi, biserica din Dragomireşti este edificată din cununi de bârne din lemn de molid în conformitate cu specificul arhitecturii maramureşene. Meşterii dulgheri au utilizat în construcţia monumentului de cult aceleaşi tehnici constructive, prezente la casele şi anexele din gospodăria ţărănească, conferind astfel o excepţională unitate stilistică arhitecturii din zonă. Din punct de vedere artistic, se remarcă elementele decorative ale pridvorului deschis pe stâlpi ciopliţi şi uniţi prin elegante arcade la partea superioară şi o balustradă traforată, la partea inferioară. Un alt element decorativ al construcţiei este acoperişul cu 'poală' dublă al bisericii, cu pante repezi, specifică Carpaţilor Nordici. Turnul clopotniţă, cu silueta sa zveltă şi coiful ce acoperă foişorul, este un accent care prin proporţii echilibrează întregul edificiu cu înălţimea de 35 metri'', notează site-ul https://muzeul-satului.ro/.

Spaţiul interior al bisericii este compartimentat, conform cultului creştin de rit oriental, în: altar, naos, pronaos şi pridvor. Peretele din bârne dintre pronaos şi naos, cu uşa la mijloc, are două deschideri laterale prevăzute cu un frumos grilaj din fier forjat în forme de cruci. Pronaosul şi altarul sunt surmontate de un plafon drept, iar naosul este acoperit cu o boltă semicilindrică din bârne. Pereţii sunt pictaţi în interior de meşteri populari.Altarul este separat de naos, specificul bisericilor bizantine, prin tâmplă sau iconostas. Iconostasul are o bogată sculptură şi frumos ornată cu icoane pe lemn, potrivit https://dragomiresti-maramures.ro/.

Poza 1 - Biserica maramureşeană din Muzeul Satului, 1989/CODRUTA DRAGOESCU/AGERPRES FOTO/ARHIVA               

 Poza 2 - Biserica maramureşeană din Muzeul Satului, 2022/ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO

În anumite ocazii, în această biserică se slujeşte Sfânta Liturghie, cu respectarea normelor de prevenire a incendiilor şi de conservare muzeografică. În curtea bisericii de lemn din Dragomireşti se găseşte şi locul de  veci al sociologului Gheorghe Focşa, care a realizat numeroase cercetări în beneficiul Muzeului Satului.

La 12 mai 2022  Muzeul Naţional al Satului ''Dimitrie Gusti'' din Bucureşti a găzduit un eveniment cultural şi religios care a marcat tricentenarul bisericii de lemn aduse de la Dragomireşti şi care a făcut parte din Zilele Muzeului Satului. Clericii prezenţi la eveniment au oficiat o slujbă de mulţumire şi un parastas în memoria ctitorilor, a preoţilor slujitori ai bisericii de lemn şi a salvatorilor de la muzeu, care i-au redat monumentului o nouă viaţă, scrie site-ul https://basilica.ro/. AGERPRES/(Documentare: Ruxandra Bratu; redactori Arhiva foto: Vlad Ruşeanu, Mihaela Tufega, Elena Bălan; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)