Ansamblul de clădiri, facilităţi sportive şi spaţii deschise ale campusului principal al Universităţii Naţionale Autonomă din Mexic (UNAM) este un exemplu unic de urbanism integrat modern, arhitectură, inginerie, amenajare a peisajului şi arte decorative frumoase cu referiri la tradiţiile locale, în special cu legături la trecutul prehispanic al Mexicului, conform https://whc.unesco.org/. Întregul ansamblu reuneşte valori culturale şi sociale de importanţă universală şi este una dintre cele mai semnificative reprezentări de modernitate din America Latină.

Campusul poartă mărturia modernizării postrevoluţionare a Mexicului în cadrul ideilor şi valorilor universale privind accesul la educaţie, îmbunătăţirea calităţii vieţii, educaţie fizică şi intelectuală şi integrarea urbanismului, arhitecturii şi artelor frumoase.

Urbanismul şi arhitectura campusului central din oraş al UNAM constituie un exemplu extraordinar de aplicare a principiilor modernismului secolului XX precum şi îmbinarea cu acele caracteristici ce izvorăsc din tradiţia mexicană prehispanică.

Ansamblul campusului este unul dintre puţinele modele unde principiile propuse de Arhitectura modernă şi urbanism au fost aplicate deplin, scopul final fiind să ofere o notabilă îmbunătăţire a calităţii vieţii, conform https://whc.unesco.org/..

Componentele fizice principale se păstrează şi nu au suferit modificări majore, astfel încât întreaga proprietate respectă cerinţele cerute pentru criteriul integrităţii şi autenticităţii. Campusul păstrează nealterate componentele sale esenţiale: designul urban, clădirile, spaţiile deschise, sistemul de circulaţie şi zonele de parcare, precum şi operele de artă. Aceste componente fizice principale au rolul de a exprima public valorile sociale, culturale şi istorice, precum şi întreg bagajul de autenticitate al funcţiilor şi meşteşugului utilizării materialelor, designului şi altor elemente specifice.

Zona centrală este ocupată de grădina al cărei peisaj a fost desenat de arhitectul şi inginerul Luis Ramiro Barragan, unul dintre cei mai reprezentativi proiectanţi aparţinând şcolii moderne mexicane de arhitectură. Această parte a campusului este una dintre cele mai vizitate. Biblioteca are un caracter impresionant, fiind o clădire impozantă pe toate laturile. Designul său este inspirat, în mare parte, din tradiţia aztecă şi este familială, într-un mod apropiat, cu Templul Mayor din centrul capitalei Ciudad de Mexico, conform https://www.worldheritagesite.org/.

Complexul, întins pe o 176,5 hectare şi cu o zonă de protecţie împrejur de 1254,5 hectare, a fost creat de o echipă condusă de arhitecţii Mario Pani şi Enrique del Moral. Construcţia campusului a început în anul 1949. Reuneşte clădirile universităţii, facilităţile sportive precum Stadionul Olimpic, Centrul Cultural, Biblioteca Centrală şi numeroase muzee. Acestea sunt încercuite de spaţii deschise, esplanade şi grădini. În procesul de construcţie, elementele de modernitate, precum betonul întărit, au fost utilizate împreună cu cele specifice locale precum piatra vulcanică, acestea din urmă fiind, în principal, din perioada structurilor prehispanice. Pereţii din campusul principal au fost pictaţi de către unii dintre cei mai apreciaţi artişti mexicani precum Diego Rivera sau David Alfaro Siqueros, potrivit https://www.worldheritagesite.org/.

Sunt peste 40 de facilităţi şi instituţii care formează întregul ansamblu. Ridicate în perioada 1949-1952, costurile stabilimentelor s-au ridicat la circa 25 de milioane de dolari. La momentul încheierii, a fost unul dintre cele mai mari proiecte de construcţii în Mexic de la perioada aztecă, conform portalului https://lacgeo.com/. În ciuda topografiei şi vegetaţiei, sunt foarte puţine drumuri sau căi de acces în linie dreaptă. Roca vulcanică a fost îndepărtată pentru a face loc clădirilor şi a fost utilizată la realizarea căilor de acces şi a pereţilor exteriori. Căile de acces parcurg, cu predominanţă, un traseu circular în jurul clădirilor, permiţând un acces facil la aceste stabilimente.

Ciudad Universitaria, principalul campus aparţinând de Universitatea Naţională Autonomă şi care este localizat în apropierea Stadionului Olimpic, găzduieşte şi o rezervaţie ecologică pe lângă celelalte stabilimente. Majoritatea clădirilor au câte două sau trei nivele. Roca vulcanică este o prezenţă aproape permanentă, alături de grădini, constituindu-se ca temă principală în liantul care conferă unitate ansamblului. Turnul Rectoratului şi Biblioteca Centrală beneficiază de un spaţiu suficient împrejur să fie considerate asemenea unor străjeri ai campusului. Clădirile, cu o geometrie aproape unitară, sunt îmbrăcate în picturi murale semnate de cunoscuţii artişti mexicani David Alfaro Siqueiros şi Juan O'Gorman, potrivit portalului https://lacgeo.com/. Pictura murală a Bibliotecii Centrale este cunoscută drept cea mai mare din lume. Cu elemente ale motivelor specifice aztece şi spaniole precum şi blazonul reprezentativ al UNAM fac din Biblioteca Centrală cea mai reprezentativă clădire a Ciudad Universitaria.

În planul legislaţiei naţionale de protejare a întregului ansamblu, campusul central al universităţii a fost listat drept Monument Artistic Naţional în iulie 2005, în conformitate cu Legea federală privind monumentele şi zonele arheologice, artistice şi istorice. La nivel local, stadionul olimpic şi campusul UNAM sunt definite drept zone de conservare ale patrimoniului în cadrul Programului districtului pentru dezvoltare urbană (1997). Universitatea este o organizaţie autonomă, beneficiind de propriile birouri de menţinere şi conservare a campusului. Printre acestea Planul de administrare al oraşului universităţii (1993) care se ocupă de gestionarea dezvoltării viitoare a facilităţilor universităţii, a modului de folosire a terenurilor şi de gestionare a campusului. Planul integral pentru oraşul universităţii (2005) constituie actualul plan de administrare a campusului. Componentele fizice se află într-o bună stare de conservare, iar procesul de deteriorare este atent controlat prin intermediul planurilor de conservare a spaţiilor construite şi a celor libere. Biroul pentru proiecte speciale al UNAM a dezvoltat şi implementează Planul integral pentru oraşul universităţii (septembrie 2015). Cu scopul implementării şi monitorizării Planului, universitatea va realiza programul de management al oraşului universităţii.

Din anul 2007, campusul principal Universitatea Naţională Autonomă din Mexic este înscris în lista Patrimoniului Mondial UNESCO. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.britannica.com