Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 1-5 august 2022: Uniunea Europeană a deblocat un ajutor financiar de 1 miliard de euro pentru Ucraina, a declarat premierul ucrainean Denis Şmîgal; Ţările membre ale Uniunii Europene au impus sancţiuni împotriva fostului preşedinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici şi a fiului său Oleksandr pentru presupusul lor rol în ameninţarea la adresa securităţii Ucrainei; Comisia Europeană a anunţat că a semnat un acord de achiziţie cu producătorul farmaceutic spaniol HIPRA privind furnizarea de vaccinuri anti-COVID-19 bazate pe proteine recombinate; Comisia Europeană a salutat decizia Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), de a solicita Federaţiei Ruse să înceteze imediat încălcările normelor aviaţiei internaţionale, în scopul menţinerii siguranţei şi a securităţii aviaţiei civile; publicarea de către Eurostat a unei serii de date comparabile la nivelul UE.

* Uniunea Europeană a deblocat un ajutor financiar de 1 miliard de euro pentru Ucraina în scopul susţinerii bugetului acesteia şi a o ajuta să facă faţă consecinţelor financiare ale invaziei ruse, a declarat, în 1 august, premierul ucrainean Denis Şmîgal, citat de Reuters.

O primă tranşă de 500 milioane de euro a fost virată deja în contul Băncii Centrale a Ucrainei, potrivit premierului ucrainean, care a indicat că restul sumei este aşteptată să vină marţi, 2 august.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 12 iulie acordarea unei asistenţe macrofinanciare de 1 miliard de euro Ucrainei în sprijinul economiei acesteia în contextul în care ţara trebuie să facă faţă unei invazii brutale a Rusiei, care a intrat deja în cea de-a şasea lună, notează Ukrainska Pravda.

* Ţările membre ale Uniunii Europene au impus, în 4 august, sancţiuni împotriva fostului preşedinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici şi a fiului său Oleksandr pentru presupusul lor rol în ameninţarea la adresa securităţii Ucrainei, potrivit AFP.

Consiliul European a indicat într-un comunicat că cei doi au fost adăugaţi pe o listă a sancţiunilor europene pusă în aplicare "ca răspuns la agresiunea militară nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei". UE consideră că Viktor Ianukovici, 72 de ani şi trăind în Rusia, joacă în continuare "un rol în subminarea sau ameninţarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei".

Comunicatul publicat în 4 august în jurnalul oficial al UE îl acuză de complot pentru a încerca să revină la putere în Ucraina dacă invazia rusă reuşeşte să-l răstoarne pe preşedintele Volodimir Zelenski. Fiul său a fost pus pe lista sancţiunilor din acelaşi motiv şi pentru că "a efectuat tranzacţii cu grupurile separatiste din regiunea Donbas".

Ca persoane sancţionate, Viktor Ianukovici şi fiul său vor fi supuşi unei interdicţii de acordare a vizei UE şi blocării eventualelor bunuri deţinute în ţările Uniunii.

* Comisia Europeană a anunţat, la 2 august, că a semnat un acord de achiziţie cu producătorul farmaceutic spaniol HIPRA privind furnizarea de vaccinuri anti-COVID-19 bazate pe proteine recombinate, care vor deveni disponibile în UE dacă vor fi autorizate de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), informează Reuters.

Executivul Uniunii Europene a precizat într-un comunicat de presă că 14 ţări europene participă la acest acord, în virtutea căruia vor putea să achiziţioneze până la 250 de milioane de doze.

Până în prezent, EMA a autorizat cinci vaccinuri anti-COVID-19 în Uniunea Europeană: vaccinurile cu ARN mesager produse de companiile americane Pfizer şi Moderna, vaccinurile cu vector viral create de producătorul anglo-suedez AstraZeneca şi concurentul său american Johnson&Johnson şi vaccinul cu proteine recombinate dezvoltat de compania americană Novavax.

* Comisia Europeană a salutat, la 4 august, decizia Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), agenţia ONU responsabilă cu reglementarea transportului aerian, de a solicita Federaţiei Ruse să înceteze imediat încălcările normelor aviaţiei internaţionale, în scopul menţinerii siguranţei şi a securităţii aviaţiei civile.

"Este extrem de important, pentru siguranţa pasagerilor şi a echipajelor, ca toate ţările să apere sistemul aeronautic internaţional bazat pe reguli. Rusia continuă să încalce normele fundamentale ale aviaţiei internaţionale şi să dea instrucţiuni companiilor sale aeriene să acţioneze împotriva acestor norme. Salut condamnarea clară pronunţată de Consiliul OACI, care reflectă gravitatea actelor comise de Rusia", a declarat comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean.

OACI le-a informat, în 3 august, pe cele 193 de state membre cu privire la nerespectarea flagrantă de către Rusia a dreptului internaţional esenţial în domeniul aviaţiei şi va discuta această chestiune în cadrul următoarei sale adunări generale, care va avea loc în perioada 27 septembrie - 7 octombrie 2022.

* Alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeană s-au situat la 244 de euro pe persoană în 2021, în creştere cu 33% comparativ cu 2011, însă România este pe ultimul loc în rândul statelor membre cu doar 19 euro pe persoană, un plus de 8,5% comparativ cu 17,5 euro pe persoană în anul 2011, arată datele publicate, la 3 august, de Eurostat.

Cele mai mari alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare au fost înregistrate în Luxemburg (689 de euro pe persoană), Danemarca (530 de euro pe persoană) şi Germania (471 de euro pe persoană). La polul opus, cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare sunt în România (19 euro pe persoană), Bulgaria (24 de euro pe persoană), Letonia (45 de euro pe persoană) şi Ungaria (60 de euro pe persoană).

Potrivit Eurostat, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeană s-au situat la 109,2 miliarde euro, echivalentul a 0,8% din PIB, în creştere cu 6% comparativ cu situaţia din 2020 (102,7 miliarde euro) şi cu 35% mai mult decât în 2011 (81,1 miliarde euro). În cazul României, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare au crescut cu aproximativ 3,4%, de la 352,82 milioane euro în 2011, până la 364,07 milioane de euro în 2021.

- Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au înregistrat, în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021, o creştere de 36,1% în Uniunea Europeană (UE) şi un avans de 35,8% în zona euro, însă România a înregistrat cel mai mare avans al preţurilor producţiei industriale în ritm anual, arată datele publicate, la 3 august, de Eurostat.

Conform acestor date, preţurile producţiei industriale au crescut în toate statele membre UE în ritm anual, dar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în România (61,2%), Danemarca (55,5%) şi Lituania (52,5%). Eurostat precizează că în luna iunie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un avans de 92% al preţurilor la energie şi de o creştere de 24,1% a preţurilor bunurilor intermediare. AGERPRES / (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)