Poetul, prozatorul şi criticul literar Barbu Cioculescu, fiul criticului şi istoricului literar Şerban Cioculescu, a fost unul dintre ultimii reprezentanţi ai prestigioasei şi greu încercatei generaţii literare a războiului, asimilat prozatorilor Şcolii de la Târgovişte.

S-a născut, la 10 august 1927, la Montrouge (Franţa). A urmat cursurile Liceului "Gh. Lazăr" şi pe cele ale Colegiului "Sf. Sava" din Bucureşti, iar din 1947, cursurile Facultăţii de Drept şi pe cele ale Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (întrerupte în 1950). A absolvit Facultatea de Drept în 1957. A lucrat ca redactor la "Luceafărul" (1962-1965), din 1965 fiind cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară "G. Călinescu", potrivit www.radioromaniacultural.ro, https://mnlr.ro şi www.cartepedia.ro.

În casa din cartierul Cotroceni, în care a trăit şi s-a format, a avut privilegiul de a cunoaşte mari nume ale literaturii române precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Camil Petrescu, Vasile Voiculescu, Felix Aderca, Vladimir Streinu, Liviu Rebreanu, Ion Minulescu ş.a., cu ultimii doi fiind şi vecin, cum de altfel a fost şi cu Ion Barbu şi Adrian Maniu. A fost, totodată, prieten cu scriitori ca Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Pavel Chihaia şi Iordan Chimet.

Barbu Cioculescu susţine un discurs la cea de-a 13-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte, Bucuresti, 3 iunie 2005.

Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO

A debutat cu versuri în revista "Claviaturi" din Braşov (1943), a colaborat la "Kalende", "Steaua", "Viaţa Românească", "Revista de istorie şi teorie literară", "Luceafărul", "România literară" ş.a. Editorial a debutat cu volumul de versuri "Cerc deschis" (1966) (după ce un volum de versuri, rămas nepublicat, fusese distins cu Premiul pentru poezie "Ion Minulescu", în 1947). Au urmat "Media luna" (1970), una dintre cele mai bune cărţi ale sale şi a scris şi un volum de nuvele, "Palatul de toamnă" (1976), cultivând o proză de factură alegorică. Corespondenţa argheziană inedită este publicată de scriitor în volumul "Tudor Arghezi. Autoportret prin corespondenţă" (1982). A scris numeroase articole de atitudine civică la ziarul "Dreptatea" al Partidului Naţional Ţărănesc-Creştin Democrat (după 1990).

În 2003 i-a apărut primul volum din "Lecturi de vară, lecturi de iarnă", iar în 2004 al doilea volum şi o traducere din Georges Simenon - "Nebunul din Bergerac". De asemenea, Editura Cartea Românească i-a publicat volumul de poezii "Navigând, navigând".

Barbu Cioculescu la evenimentul lansării volumelor "Oglinda" şi "Coasta lui Adam", de Barbu Slătineanu, Bucureşti, 20 februarie 2004.

Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATĂ/AGERPRES FOTO

În calitate de critic literar, Barbu Cioculescu s-a dedicat prioritar, în ultimul deceniu şi jumătate, editării operelor lui Mateiu I. Caragiale. Îi datorăm astfel, între altele, o excelentă ediţie critică de "Opere", la care a semnat introducerea şi notele, apărută la Editura Fundaţiei Culturale Române (1994) şi care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. A urmat o ediţie îmbunătăţită, publicată în 2001 la Univers Enciclopedic, sub patronajul Academiei Române. În 2004 a scos la Editura Bibliotheca din Târgovişte un volum-antologie intitulat "Mateiu I. Caragiale. Receptarea operei" şi, la aceeaşi editură, în 2005, "De la Mateiu citire...", distinsă cu Premiul pentru critică al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (2006).

Barbu Cioculescu a fost, de asemenea, un editor al operelor lui Constant Tonegaru ("Steaua Venerii", "Plantaţia de cuie"). A mai publicat un consistent volum de memorialistică - "Amintirile unui uituc. Exerciţii de memorialistică" (Ed. Bibliotheca, 2012). Mai recent, a participat la masa rotundă "Dinu Pillat - 95", organizată de Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) la 19 noiembrie 2016 la Muzeul Memorial "Liviu şi Fanny Rebreanu" din Bucureşti. De asemenea, a fost invitatul celei de-a treia conferinţe din seria "Patrimoniu" organizată de MNLR, care a avut loc la 22 iunie 2016 şi a cărei temă a fost "Plimbare prin Cotroceniul cultural".

A murit la 19 martie 2022. A fost căsătorit cu istoricul literar Simona Cioculescu, iar politologul Şerban Filip Cioculescu este fiul său. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Prozatorul şi criticul literar Barbu Cioculescu susţine un discurs la festivitatea de decernare a Premiilor Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 21 decembrie 2009.