La 29 iulie 1907, a fost înfiinţată mişcarea "Scout" - cercetaşii. Mişcarea "Scout" este o mişcare educativă a copiilor şi tinerilor, bazată pe voluntariat, cu caracter apolitic, deschisă tuturor, fără deosebire de naţionalitate, rasă, sex, credinţă sau condiţie socială, în concordanţă cu principiile şi metoda "Scout".

Scopul mişcării este de a contribui la dezvoltarea tinerilor, în vederea împlinirii lor fizice, intelectuale, sociale şi spirituale, pentru a deveni cetăţeni responsabili ai comunităţilor locale, naţionale şi internaţionale.

În 1907, Robert Baden-Powell, locotenent general în armata britanică, a organizat prima "tabără" cu acest scop, alcătuită din 20 de tineri, pe insula Brownsea, coasta de sud a Angliei. Baden-Powell a detaliat principiile mişcării în lucrarea intitulată "Scouting for Boys" (Londra, 1908), potrivit scout.ro. De la apariţie, cartea a fost vândută în peste 100 de milioane de exemplare, arată sursa citată.

Încă de la începuturile sale, cercetăşia a fost organizată şi condusă de tineri. Aceasta reprezintă mai mult decât recreere, este educaţie pentru viaţă, un mod de a trăi şi o mişcare cu impact semnificativ la nivel mondial. Cercetăşia oferă tinerilor şansa de a participa la diverse activităţi, evenimente, programe şi proiecte care contribuie la dezvoltarea lor, le creează noi oportunităţi, încurajează diversitatea şi egalitatea şi îi ajută să lege noi prietenii.

În prima parte a secolului XX, mişcarea cuprindea şase grupe mari de vârstă, împărţite în mod egal pe sexe: Cub Scout, Boy Scout şi Rover Scout pentru băieţi şi Brownie Guide, Girl Guide and Girl Scout şi Ranger Guide pentru fete. Mişcarea foloseşte metoda "Scout", un program de educaţie informală, care pune accentul pe activităţile în aer liber.

O altă caracteristică a Mişcării "Scout" este uniforma, folosită pentru a ascunde eventualele diferenţe sociale dintre membri. În componenţa mişcării Scout intră mai mult de 50 de milioane de membri în peste 200 de ţări şi teritorii.

În România, primele grupuri de cercetaşi au apărut în 1912. Doi ani mai târziu, a luat fiinţă Asociaţia Cercetaşii României, recunoscută oficial, arată scout.ro.

Cercetaşii români s-au implicat în spatele liniei de front în timpul Primului Război Mondial, înlocuind sanitari, curieri etc. În memoria lor, la Tecuci a fost ridicat singurul monument din lume dedicat cercetaşilor.

În 1922, Asociaţia Cercetaşii României a devenit membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Mişcării Cercetăşeşti.

După anul 1990, Organizaţia Naţională "Cercetaşii României" a devenit cea mai mare mişcare neguvernamentală de tineret din România, potrivit scout.ro.

În prezent, în ţara noastră există peste 5.000 de cercetaşi care îşi desfăşoară activitatea în 75 de grupuri.

Ziua mondială a cercetăşiei este marcată la 22 februarie şi reprezintă ziua de naştere a fondatorului Mişcării "Scout" - cercetaşii, Robert Baden-Powell. În acelaşi timp, reflectă activitatea cercetaşilor, specifică culturii şi ţărilor în care aceştia trăiesc. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) Organizatia Natională Cercetasii României/facebook.com