Staţiunea montană de interes naţional Borsec este situată în Depresiunea Borsec, din nord-estul judeţului Harghita, la interferenţa munţilor Giurgeului, Bistriţei şi Călimani, fiind amplasată la o altitudine cuprinsă între 850 şi 930 m, potrivit statiuneaborsec.ro.

Este cunoscută pe plan internaţional datorită apelor minerale tămăduitoare şi microclimatului deosebit, cu variaţii mici de temperatură, aerului bogat în ozon, florei şi faunei subalpine variate.

Cunoscută şi sub denumirea de "Regina Apelor Minerale", atribuită de împăratul Austriei, Franz Josif, staţiunea Borsec cuprinde peste 12 izvoare de apă minerală carbogazoasă naturală. Apele acestora pot ajuta în tratamentul unor afecţiuni precum cele ale sistemului circulator, ginecologice, neuritice, ale sistemului endocrin etc. Principalele izvoare din Borsec sunt: Izvorul nr. 3 Boldizsár, Izvorul nr. 5 László, Izvorul nr. 6 Lázár, Izvorul nr. 10 Kossuth, Izvorul nr. 11 Petőfi, Izvorul Pierre Curie, notează statiuneaborsec.ro.

Borsec, 1960.

Foto: (c)  NICOLAE BONDARENCO/Arhiva istorică AGERPRES

Cu apele din Borsec se pot face şi cure externe, prin îmbăiere. Un astfel de exemplu este Baia Tradiţională din Poiana Zânelor, ale cărei ape sunt recomandate în caz de arteriopatie, varice, contuzii, având şi un efect stimulator asupra circulaţiei sanguine. Baia, reamenajată în anul 2016, dispune de un bazin rotund cu apă minerală, băi de picioare, vestiare, şezlonguri, foişor pentru odihnă, dar şi un izvor captat de apă minerală. Complexul poate fi vizitat gratuit oricând.

În 1844, poetul Vasile Alecsandri a ajuns la Borsec şi a povestit un an mai târziu, cu entuziasm, despre calitatea, îmbutelierea şi transportarea apelor. În textul publicat de el în ''Calendarul Foaiei săteşti'', vorbea despre cura cu apă de Borsec astfel: ''Tot metodul se cuprinde în două articole: 1. A bea câtă apă se va putea mai multă; 2. A lua baie la Lobogo, sau la Şaroş, sau la Elisaveta, sau la Lazăr. Aceste sunt cele patru basinuri din Borsec. Puteţi alege pe care v-a plăcea. Şaroşul însă este orânduit mai cu seamă pentru reumatismuri, şi Lobogo pentru slăbăciuni.''

Borsec, 1976.

Foto: (c)  VIOREL LAZARESCU/ Arhiva istorică AGERPRES 

La 800 de m de Baia Tradiţională este situat Izvorul Străvechi, care funcţionează ca Mofetă. Inhalarea produselor gazoase de aici poate avea un rol benefic în ameliorarea bolilor cardiovasculare, hipertensiunii arteriale de stadiu I şi II, unora dintre formele de reumatism. Doritorii sunt primiţi şi îndrumaţi de un specialist.

Pe teritoriul staţiunii Borsec, este amenajată Rezervaţia Naturală "Scaunul Rotund", care cuprinde o serie de obiective turistice aflate la mică distanţă unele de altele. Printre acestea, se numără: Peştera de Gheaţă, Grota Urşilor, amfiteatrele structurilor de travertin, puncte de belvedere. Un obiectiv care presupune urmarea unui traseu prin pădure, unde pot fi observate plante medicinale, fructe de pădure şi ciuperci, este aşa-numita "Cetate a Bufniţelor", unde au rămas urme ale unor cazemate din Al II-lea Război Mondial.

Borsec, 1998.

Foto: (c) PAUL BUCIUTA/ Arhiva istorică AGERPRES 

Un alt obiectiv situat într-un areal natural, în vecinătatea băilor tradiţionale, este "aleea terapeutică". Turiştii sunt îndemnaţi să renunţe la încălţări pentru a lua contact direct cu parcelele amenajate din diferite materiale, precum nisip, conuri de brad, pietre de râu, muşchi de pădure etc. Diversele texturi acţionează ca un masaj la tălpi, stimulând circulaţia şi relaxarea.

Pe timp de vară, la Borsec funcţionează o pistă de bob pe şine, cu o lungime de aproape 1,5 km, ce poate fi parcursă în 6-9 minute. Accesul către vârful pistei se realizează cu teleschiul.

În sezonul rece, pasionaţii de schi au la dispoziţie trei pârtii, ce aparţin de Complexul de schi "Speranţa". Pârtia principală are lungimea de 680 m, fiind medie ca dificultate. O a doua are 726 m şi este recomandată avansaţilor, iar cea de-a treia, cu o lungime de 814 m, este adresată începătorilor.

Borsec, 1976

Foto: (c)  VIOREL LAZARESCU/ Arhiva istorică AGERPRES 

La sfârşitul anului 2021, una dintre clădirile emblematice ale staţiunii Borsec, Vila nr. 49 de pe strada Primăverii nr. 11, inclusă în patrimoniul monumentelor istorice, a fost renovată cu fonduri europene pentru a fi folosită în activităţi culturale, muzeale, turistice, educaţionale şi pentru organizarea de conferinţe.

Numele Borsec provine, după unii autori, din expresia generică ''borviz'' (apă minerală) şi ''borviz szek'' (scaunul apei minerale). Din prescurtarea acestor două cuvinte, eliminându-se cuvântul ''viz'' (apă), care se subînţelege, a rezultat cuvântul Borsec. După o altă versiune, denumirea ar veni de la gustul acrişor, ca de vin (''bor''), al apelor minerale carbogazoase, de unde şi numele pârâului principal al depresiunii, denumit ''pârâul Vinului''. Cuvântul ''szek' (scaun) făcea referire la forma politico-administrativă de organizare.

Borsec, 1960

Foto: (c)  NICOLAE BONDARENCO/Arhiva istorică AGERPRES

Primele cercetări ale efectelor apelor din Borsec s-au realizat în 1773, când profesorul Krantz Heinrich, din însărcinarea margrafului Austriei, a studiat şi evidenţiat calităţile izvoarelor Fýkút şi Lobogó, dispărute în 1926.

În anul 1803, cetăţeanul vienez Valentin Gunther a urmat un tratament la Borsec, vindecându-se de o boală considerată incurabilă. În 1805, aici este ridicată o fabrică de sticlă, destinată îmbutelierii apelor. Un an mai târziu, începe îmbutelierea industrială a apei Borsec.

Întreprinderea industrială de stat 'Apemin' din Borsec, 1959

Foto: (c)  NICOLAE BONDARENCO/Arhiva istorică AGERPRES

Unul dintre cele mai recente capitole semnificative din istoria îmbutelierii apei de Borsec s-a produs în 1998, când întreprinderea de stat s-a transformat în firma privată ''Romaqua Group'' Borsec, având ca acţionar majoritar societatea ''Romaqua Holding'', cu capital integral autohton. În urma unor investiţii de aproximativ 40 de milioane de euro, liniile de îmbuteliere cele mai moderne au început turnarea flacoanelor din material plastic şi, în premieră, îmbutelierea apei plate.

De-a lungul anilor, apele de la Borsec au primit numeroase premii şi distincţii. În 1873, Împăratul Franz Josif îi acordă apei minerale naturale Borsec, la Târgul Internaţional de la Viena, ''Medalia de Merit'', arată romaqua-group.ro. Recunoaşterea ei a urmat un traseu constant: "Diploma de Onoare" la Expoziţia Internaţională de la Paris, 1878; "Medalia de Argint" şi "Diploma de Onoare" la Expoziţia de la Berlin şi Trieste, 1876; "Medalia de Argint" la Expoziţia de la Budapesta, 1885.

Întreprinderea industrială de stat 'Apemin' din Borsec, 1959

Foto: (c)  NICOLAE BONDARENCO/Arhiva istorică AGERPRES

În anii '70, Borsec a fost premiată cu "Diploma de Onoare" la fiecare ediţie a Târgului Internaţional de la Bucureşti. În 2002, a primit ''Medalia de Argint'' la Expoziţia Internaţională de la Moscova.

În februarie 2004, Borsec a fost desemnată drept ''Cea Mai Bună Apă Minerală din Lume'' în cadrul Festivalului de la Berkely Springs din West Virginia, SUA. În anul 2005, apa carbogazoasă Borsec a fost premiată cu ''Medalia de Aur Specială'', iar apa plată Borsec - cu ''Medalia de Aur'' la Selecţia Mondială a Calităţii, organizată de Institutul Internaţional pentru Selecţia Calităţii de la Bruxelles, notează romaqua-group.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, redactori Arhiva Foto: Florin Vlădescu, Elena Bălan, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Staţiunea Borsec, anul 1976