La 9 august este sărbătorită la nivel mondial Ziua internaţională a popoarelor indigene.

La 13 septembrie 2007, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia Naţiunilor Unite pentru drepturile popoarelor indigene. Adoptarea documentului a reprezentat un moment semnificativ pentru cooperarea şi solidaritatea între popoarele indigene şi statele membre ONU, potrivit www.un.org. Declaraţia este cel mai cuprinzător instrument care codifică la nivel juridic internaţional drepturile popoarelor indigene, stabilind un cadru universal acceptat de standarde pentru menţinerea demnităţii şi bunăstării lor.

Instituirea, la 9 august, a Zilei internaţionale a popoarelor indigene a fost realizată prin Rezoluţia 49/214 din 23 decembrie 1994 adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Data a fost aleasă pentru a marca prima întâlnire, în 1982, a Grupului de lucru al ONU pentru populaţiile indigene şi a Subcomisiei pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului, conform www.un.org.

Marcarea în acest an a acestei zile revine Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale din cadrul Naţiunilor Unite care pune în scena online o comemorare virtuală a acestei zile internaţionale, timp de câteva ore, într-un eveniment care se va concentra pe tema aleasă pentru ediţia din 2022, respectiv ''Rolul femeilor indigene în păstrarea şi transmiterea cunoaşterii tradiţionale''. Sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai comunităţilor indigene, ai statelor membre, oficiali şi funcţionari ONU, reprezentanţi ai societăţii civile şi publicul larg, potrivit www.un.org. Evenimentul online va include o dezbatere cu vorbitori invitaţi, moderată de Rosemary Lane, coordonatoarea în exerciţiu a secţiunii pentru dezvoltarea popoarelor indigene din cadrul Secretariatului Forumului Permanent pentru Problemele Populaţiilor Indigene. Printre temele abordate se numără păstrarea, revitalizarea şi transmiterea cunoştinţelor tradiţionale ancestrale în diferite domenii de activitate, inclusiv cele care vizează soluţii pentru un climat sustenabil, utilizarea resurselor naturale, protejarea biodiversităţii, asigurarea securităţii alimentare, promovarea culturii şi limbii native, precum şi utilizarea medicinei şi ştiinţei indigene, conform www.un.org.

În 1990, Organizaţia Naţiunilor Unite a proclamat anul 1993 drept Anul internaţional al popoarelor indigene la nivel mondial. Ulterior, organizaţia a stabilit două decenii internaţionale ale popoarelor indigene la nivel mondial: primul - 1995-2004, instituit prin Rezoluţia 48/163, şi în perioada 2005-2014, consfinţit prin Rezoluţia 59/174, pentru consolidarea cooperării internaţionale în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă popoarele indigene în domenii cheie precum drepturile omului, mediul, dezvoltarea, educaţia, sănătatea, economia şi dezvoltarea socială.

La nivel mondial sunt circa 476 de milioane de persoane indigene în 90 de state, potrivit www.un.org şi www.worldbank.org. Membrii acestor populaţii indigene sunt moştenitori şi practicanţi ai unor culturi unice şi ai unor modalităţi distincte de raportare la mediul înconjurător şi la societate. Şi-au păstrat caracteristicile sociale, culturale, economice şi politice, care sunt distincte de cele ale populaţiilor dominante în care trăiesc. În pofida diferenţelor culturale, populaţiile indigene din întreaga lume împart probleme comune privind protecţia drepturilor lor ca populaţii distincte. Aceste mari grupuri distincte constituie mai puţin de 5% din populaţia mondială, vorbesc peste 7.000 de limbi ale planetei şi reprezintă circa 5.000 de culturi diferite. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)