Născut în 17 iulie 1927, la Teregova, judeţul Caraş-Severin, biochimistul şi fizicianul Sorin Comoroşan a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Cluj şi ale Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. Şi-a luat doctoratul în medicină (1952), în biochimie (1956) la Bucureşti şi în chimie fizică la Cluj (Dicţionarul - Membrii Academiei Române, 2003).

A fost cercetător stagiar la Institutul "Dr. I. Cantacuzino" (1952-1954) şi la Centrul de Chimie al Academiei Române (1954-1956). Profesor de biochimie şi biofizică la Facultatea de Medicină din Bucureşti; în paralel a lucrat şi ca şef de laborator la Spitalul Fundeni (din 1959).

A funcţionat ca lector la Universitatea Pennsylvania, Philadelphia (1970-1971), la Centrul de Biologie Teoretică de la Buffalo, New York (1971) şi visiting professor la universităţile din Miami - Florida (din 1974), Tennessee (din 1975) şi Berkeley - California (din 1980). A predat cursuri de biologie matematică şi de filosofia naturii la universităţi din Buenos Aires şi Santiago de Chile.

A fost director de cercetare la Interdisciplinary Technologies din California (1975-1995), consultant ştiinţific senior la Compania Estee Lauder din New York (1998-2003), director de cercetare la Diapulse Corporation of America.

Profesorul Sorin Comoroşan are o formaţie interdisciplinară cu preocupări în chimia fizică, biofizică, matematică şi filosofia ştiinţei, cu numeroase lucrări publicate în reviste internaţionale.

Se numără printre membrii fondatori ai Societăţii Internaţionale de Biologie Cuantică (Florida, SUA) şi al celei de Matematică Biologică (San Francisco, SUA).

Domenii de cercetare: biologie moleculară (structura şi funcţia acizilor nucleici extraşi din ţesuturi maligne), biologie teoretică (reprezentarea sistemelor biologice prin formule matematice pentru a le studia structura şi funcţia), descoperirea unui nou fenomen de interacţiune între lumină şi diverse structuri chimice (Revista Medica Academica - https://medicaacademica.ro)

Sorin Comoroşan a descoperit efectul antioxidant al radiaţiilor fotonilor verzi, cercetând cu instrumentele medicinii, fizicii, matematicii, dar şi ale filosofiei.

Un fizician în medicină şi un medic în fizică, Sorin Comoroşan spune într-un interviu în Revista Medica Academica că nu a avut modele: "M-am format singur. Singurul meu model a fost unul filosofic - Constantin Noica. Apropierea de filosoful Noica m-a făcut să am un detur de 15 ani în domeniul filozofiei, eseisticii şi literaturii, atunci când drumurile mele în cercetare s-au închis, din cauza tehnologiei şi a conceptelor care erau în fierbere în perioada respectivă. Al doilea om care m-a influenţat a fost marele scriitor argentinian Borges. El mi-a arătat că poveştile lui fantastice sunt destul de aproape de poveştile mecanicii cuantice" (https://medicaacademica.ro).

"Am avut o carieră internaţională în America de care sunt satisfăcut, începută în anii 80 - timp de aproape 30 de ani am lucrat în universităţile mari ale Americii, multă vreme în Universitatea Berkeley din California", spune omul de ştiinţă, Sorin Comoroşan (https://medicaacademica.ro).

"Efectul luminii verzi asupra enzimelor nu avea la acea dată nici o justificare", adaugă acesta. "Eram bombardat cu critici şi singurul meu merit a fost că am rezistat adversităţilor timp de 20 de ani. Acest efect a apărut la momentul potrivit, în care ştiinţa era deschisă şi tolera exotisme. M-a tolerat, m-a criticat, m-a fărâmiţat, dar nu m-a ucis. Încet-încet, m-a reprodus şi încet-încet, m-a acceptat. Aşa am publicat în reviste mari din străinătate şi am ajuns, spre surprinderea mea, chiar la Academia Română" (https://medicaacademica.ro).

Sorin Comoroşan a dezvoltat o nou tip de discurs literar, denumit metamorfă, concept prezentat în 1992 în cadrul Congresului de Critică şi Cultură din Argentina, precum şi un model matematic al filosofiei. A publicat volume de filosofie, eseistică şi ficţiune. AGERPRES / (Documentar - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)