Adunarea generală a ONU a adoptat, la 13 decembrie 2019, rezoluţia prin care a decretat data de 20 iulie "Ziua Mondială a Şahului". Rezoluţia a fost propusă de mai multe ţări, între care Armenia, Rusia, Bangladesh, India, China, Camerun, Cuba şi Liban.

Conform Rezoluţiei 74/22, şahul permite "consolidarea educaţiei, a egalităţii de gen şi promovarea femeilor şi fetelor, precum şi cea a incluziunii, a toleranţei, înţelegerii şi respectului reciproc", arată un.org. ONU "invită toate statele membre, organisme ale Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale şi regionale, sectorul privat şi societatea civilă, inclusiv ONG-uri, persoane fizice... să sărbătorească Ziua Mondială a Şahului", se arată în textul rezoluţiei.

Ziua Mondială a Şahului a fost marcată la data de 20 iulie încă din 1966, fiind instituită de Federaţia Internaţională a Jocului de Şah (FIDE), la propunerea UNESCO, potrivit https://www.fide.com. Data de 20 iulie reprezintă ziua în care FIDE a luat fiinţă, în anul 1924.

Cu prilejul zilei de 20 iulie, jucători de şah, oficiali ONU şi guvernamentali, reprezentanţi ai mediului academic şi ai societăţii civile îşi dau întâlnire pentru a juca şah, dar şi pentru a discuta despre viitorul acestui joc şi despre cum îi poate ajuta pe oameni să-şi dezvolte gândirea analitică, atenţia şi creativitatea.

La primul congres al FIDE, desfăşurat în 1914 la Paris, printre delegaţii care au aprobat constituirea acestui for internaţional s-a aflat şi tânărul român Ion Gudju, pe atunci proaspăt locotenent, doctorand în chimie la Sorbona şi maestru de şah entuziast. Cu ocazia aniversării semicentenarului FIDE, în anul 1954, Ion Gudju a fost declarat "decan fondator" al FIDE, România numărându-se astfel printre ţările fondatoare ale Federaţiei Internaţionale a Jocului de Şah.

Federaţia Română de Şah a luat fiinţă în 1915, primul preşedinte fiind scriitorul Mihail Sadoveanu. În România, Campionatul Naţional de Şah a debutat în anul 1926, la Sibiu. Primele trei ediţii au fost dominate de Alexandru Tyroler (1891-1973), pentru ca în 1930 titlul de campion naţional să îi revină lui Janos Balogh. Competiţia s-a ţinut cu regularitate, anual, începând cu 1946. Campionatul Naţional de Şah destinat femeilor a debutat în 1936, la Bucureşti, cu victoria Rodicăi Manolescu.

Foto: (c)  ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Campionul actual la şah clasic al României este marele maestru Mircea Pârligras, care a triumfat la Campionatul Naţional desfăşurat în Eforie Nord, în luna februarie a acestui an. A fost al treilea succes pentru el la Campionatele Naţionale, după cele din 2001 şi 2016. Campioana naţională la şah clasic este, pentru al doilea an consecutiv, Alessia Ciolacu.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Între zilele de 5 şi 14 mai, a avut loc, la Bucureşti, Superbet Chess Classic Romania 2022, prima din cele cinci etape ale ediţiei din acest an a Grand Chess Tour. Competiţia de la Bucureşti a fost una de şah clasic, în care jucătorii au evoluat sistem turneu, fiecare cu fiecare, iar câştigătorul a fost decis în urma punctajului acumulat. Premiile etapei de la Bucureşti au fost de 350.000 de dolari.

Sursa foto: Clubul Central de Sah/Facebook

Francezul Maxime Vachier-Lagrave a câştigat ediţia 2022 a turneului Superbet Chess Classic Romania. El ocupase locul secund la ediţia din 2021 a circuitului Grand Chess Tour. Podiumul a fost completat de doi americani, Wesley So şi Levon Aronian, tot cu 5,5 puncte. Şahistul român Bogdan Deac s-a clasat pe locul patru, cu 4,5 puncte, la egalitate cu americanii Fabiano Caruana şi Leinier Dominguez.

Foto: (c)  MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Competiţia a fost deschisă, la 5 mai, de marele maestru şi multiplu campion mondial Garry Kasparov, alături de preşedinta Comisiei de Învăţământ a Senatului, Monica Anisie. În aceeaşi zi, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a avut o întâlnire cu marele maestru Garry Kasparov, prilej cu care a declarat că şi-a asumat introducerea şahului în şcolile din România ca materie opţională.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

"Văzând nivelul de implicare al lui Garry Kasparov pentru susţinerea şahului, mi-am asumat şi eu introducerea acestei discipline în şcoli. Mă impresionează atractivitatea foarte mare pe care şahul o are în rândul elevilor şi profesorilor, chiar şi în această epocă în care IT-ul a prins multă putere. Ministerul Educaţiei are de gând să susţină promovarea şahului în şcolile româneşti", a afirmat ministrul.

Magnus Carlsen

Foto: (c) Sylvia Lederer/XYNHUA

Jucătorul de şah cu cel mai mare rating elo din istorie este actualul campion mondial, norvegianul Magnus Carlsen. În mai 2014, ratingul său a fost 2882. În clasamentul jucătorilor cu cel mai mare rating elo din istorie urmează rusul Garry Kasparov, cu un rating de 2851, atins în luna iulie 1999, iar pe locul al treilea se află americanul Fabiano Caruana, cu 2844, rating obţinut în octombrie 2014, potrivit chess-db.com.

Şahul, considerat şi "sportul minţii", poate fi definit ca fiind o competiţie între alb şi negru, care se bat utilizând strategii şi făcând apel la iniţiativă. E un ''război'' pe 64 de pătrate cu 32 piese (16 negre şi 16 albe), unde cel mai abil strateg dintre cei doi adversari învinge. Scopul este imobilizarea regelui, cea mai importantă piesă a adversarului.

Sursa foto: sahclubmihailmarin.ro 

Şahul este unul dintre cele mai vechi jocuri inventate. Descoperirile arheologice, printre care se numără piese de şah din piatră sau fildeş, precum şi diverse picturi murale atestă prezenţa jocului de şah încă din antichitate, potrivit sahclubmihailmarin.ro.

Sursa foto: ccifrance.com 

Primul joc cu reguli asemănătoare şahului a fost jocul indian chaturanga, apărut în jurul anului 570 e.n. Acesta se desfăşura între patru adversari, având piese asemănătoare şahului, dar dispuse diferit.

După 590 e.n, şahul a pătruns în Persia, sub denumirea de şatrandj. Sub această formă a ajuns şi în Europa, fiind răspândit de popoarele arabe din nordul Africii. De-a lungul istoriei sale, şahul a continuat să se dezvolte, fiind stabilite şi îmbunătăţite principii de tactică şi strategie, teorii despre deschideri şi finaluri, precum şi diferite stiluri de joc.

Johann Wolfgang von Goethe, cel mai important reprezentant al clasicismului german, definea acest sport ca fiind "piatra de încercare a inteligenţei".

Potrivit ONU, aproximativ 70% din populaţia adultă din ţări precum SUA, Marea Britanie, Germania, Rusia şi India a jucat şah cel puţin o dată în viaţă. Un număr de 605 milioane de adulţi practică şahul în mod constant, arată un.org. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)