Piesa de teatru "Siciliana" a fost scrisă de Aurel Baranga în 1960, ca o "farsă lirică în trei acte", conform site-ului https://www.scribd.com/.

"Mă întreb şi acum, surprins, derutat, uimit, care e secretul 'Sicilienei', piesa mea cea mai des reprezentată, primită, pretutindeni, cu acelaşi entuziasm consecvent. La Teatrul Naţional 'I. L. Caragiale' din Bucureşti ciclul de spectacole a atins o cifră record: peste cinci sute de reprezentaţii, performanţă ce riscă să fie depăşită de reluarea de la Teatrul 'Ion Vasilescu', unde o echipă tânără dă piesei o nouă viaţă. La Sofia, Riga sau Bratislava, farsa mea lirică a cunoscut o primire pe care cronicile de specialitate o consemnează la capitolul 'succesul stagiunii'; şi, atunci, din nou întrebarea: care e misterul acestei comedii şi taina longevităţii sale? 'Siciliana' este, cum am mai spus, o farsă, în literatura noastră dramatică specia se bucură de exemple ilustre. (...) Nu mi-am luat ca sarcină, atunci când am scris farsa, doar să înveselesc o sală de spectacol, deşi un asemenea ţel nu trebuie dispreţuit. (...) 'Siciliana' este o comedie, dar comedia e un gen serios. Aş îndrăzni să spun: grav. Numai oamenii ce poartă pe umerii lor o mare răspundere ştiu să râdă. Râsul e o armă de tir sigur: proştii se tem şi fug, zâmbetul sau hohotul biruitor constituie un medicament de eficacitate recunoscută împotriva imposturii sau nulităţii morale, leac de efecte profilactice riguroase. (...) Iată o sumedenie de temeiuri ce mă obligă să scriu (...) farse mai bune decât 'Siciliana'. ", nota dramaturgul Aurel Baranga în 1972, în prezentarea piesei care a apărut, în acel an, la Casa de discuri Electrecord, sub formă de vinil, conform site-ului http://discvinil.ro/. În piesa înregistrată pe disc vinil, regia era semnată de Sică Alexandescu şi Mihai Zirra.

Premiera piesei a avut loc la 30 decembrie 1960, la Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti, fiind jucată prima dată în stagiunea 1961-1962. Din distribuţie făceau parte actorii Grigore Vasiliu Birlic, Nataşa Alexandra, Mihai Fotino, Florin Vasiliu, Coca Andronescu, Dem Rădulescu, Alexandru Giugaru, Valeria Gagialov, Sanda Toma, Ovid Teodorescu, regia aparţinându-i lui Sică Alexandrescu, potrivit site-ului https://altmarius.ning.com/profiles/blogs/pliant-program-teatrul-national-i-l-caragiale-bucuresti-1961-aure.

Piesa a fost înregistrată şi în varianta radio, în 1968, în regia semnată de Sică Alexandescu şi Mihai Zirra, având tot o distribuţie de excepţie - Grigore Vasiliu Birlic, Nataşa Alexandra, Alexandru Giugaru, Coca Andronescu, Dem Rădulescu, Mihai Fotino, Florin Vasiliu, Rodica Tapalagă, Eugenia Bame, Armand Stambuliu, notează site-ul https://teatruradiofonic.com/.

"O zi de vară, acasă la domnul Tache Prostamache. (...) Fiul acestuia, Bebe, se plângea prietenului său, Miki, că n-are noroc pentru că nu-şi găsea un loc de muncă...", scrie canalul youtube Teatru Radiofonic în prezentarea piesei.

În 15 octombrie 1960, piesa a avut premiera la Teatrul dramatic din Galaţi, în regia lui Eugen Dovides, din distribuţie făcând parte actorii Stela Adamovici, Damian Bozianu, Elena Chelefa, Mirela Frunzetti, Coca Merize, Gina Patrichi, Mihai Pălădescu, Viorel Popescu, Constantin Săsăreanu, Dora Stoenescu, Constantin Vurtejanu, precizează site-ul teatrului gălăţean - http://www.fanitardini.ro/ - dar şi pagina de Facebook a actriţei Gina Patrichi - https://www.facebook.com/434289185592/photos/siciliana-de-aurel-baranga-regia-eugen-dovides-galati-1960-fifi-androne/10153812687980593/?_rdr.

În 1984, regizoarea Olimpia Arghir a realizat o adaptare tv a piesei "Siciliana", avându-i în distribuţie pe actorii Diana Lupescu, George Mihăiţă, Horaţiu Mălăele, Elena Sereda, Marian Hudac, Matei Alexandru, Mircea Diaconu, Rodica Sanda Ţuţuianu, menţionează site-ul https://latimp.eu/.

Totul începe când tatăl lui Fifi - absolventă de medicină - vine la tatăl lui Bebe - absolvent de Agronomie. Tatăl lui Fifi îl roagă pe tatăl lui Bebe, vechi prieten, să îl ajute pentru ca Fifi să nu fie repartizată la ţară. În timp ce părinţii vorbesc într-o cameră, în altă cameră se cunosc Fifi şi Bebe, se plac şi hotărăsc să plece amândoi în localitatea Râpele (undeva în Ardeal), unde fuseseră repartizaţi, stabilind să încheie înainte o... căsătorie de "convenienţă".

"Cine să mă ia pe mine de bărbat?", întreabă Bebe. "Eu", răspunse Fifi. Cei doi se căsătoresc şi ajung la Râpele. Curând, Bebe uită de Muki - iubita lui -, iar Fifi uită de logodnicul ei, campion de şah, de la care învăţase "Siciliana". Nu lipsesc întâlnirile dintre Bebe şi Muki - care vine să-l vadă -, nici dintre Fifi şi campionul de şah Tiberiu. Aceste întâlniri îi fac - şi pe Fifi, şi pe Bebe - să realizeze că, de fapt, vor să rămână împreună. Pe scurt, Bebe (interpretat de actorul Horaţiu Mălăele) şi Fifi (interpretată de actriţa Diana Lupescu), deşi s-au căsătorit "de convenienţă" şi au plecat la ţară "temporar", ajunşi acolo, ei se descoperă unul pe altul, se îndrăgostesc şi nu mai vor să se despartă, nici să plece.

Mulţi ani mai târziu, în 2 decembrie 2006, piesa a avut premiera la Deva, fiind prezentată de Grupul Teatral JUVENIS, conform canalului https://www.youtube.com/watch?v=65ueSdTakCI.

În subiectul piesei regăsim, cumva, subiectul abordat ulterior în "Buletin de Bucureşti" (cu toate că piesa a avut premiera înaintea filmului, această peliculă este mai cunoscută publcului) - acela al tinerilor absolvenţi de facultate, care, înainte de 1990, erau repartizaţi la ţară (sau în orice loc din ţară), nu puteau primi, la repartiţie, un post în Bucureşti.

De unde titlul piesei - "Siciliana"? Dintr-o foarte cunoscută apărare din jocul de şah. "Apărarea Siciliană este pomenită pentru prima dată în secolul al XVI-lea în tratatul de şah scris de eruditul spaniol Luis Ramirez de Lucena. În secolul al XIX-lea, Apărarea Siciliană a avut o reputaţie destul de proastă, fiind considerată extrem de dificilă şi nu prea benefică pentru negru, însă lucrurile s-au schimbat enorm de atunci şi Siciliana este în prezent extrem de populară, fiind şi cea mai jucată deschidere atunci când albul începe jocul cu 1.e4. Ideea negrului în Siciliană este aceea de a răspunde atacului alb de pe flancul regelui cu un contraatac pe flancul damei sau cu pregătirea unei contralovituri în centru. (...) Apărarea Siciliană conduce jocul către poziţii extrem de complexe şi, datorită acestui fapt, precizia mutărilor este un factor destul de important în această deschidere.", notează site-ul https://blog.magazinuldesah.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.fanitardini.ro