Ziua mondială a ciocolatei marchează aniversarea zilei în care se presupune că acest desert a fost consumat în Europa, în 1550, sub formă de băutură de cacao. În această zi, în întreaga lume, magazinele de bomboane şi furnizorii locali scot la vânzare specialităţile atât de îndrăgite, astfel încât toată lumea să se poată bucura de mult râvnitul desert, scrie site-ul https://nationaltoday.com/.

Ziua Mondială a Ciocolatei este o recunoaştere anuală care are loc la nivel Mondial. Referinţele la Ziua Mondială a Ciocolatei au fost observate încă din 2009, potrivit site-ului https://www.hotelchocolat.com/.

Există şi alte date la care se marchează Ziua ciocolatei, cum ar fi Ziua Naţională a Ciocolatei în Statele Unite, pe 28 octombrie. În Ghana, al doilea mare producător de cacao, se sărbătoreşte ziua ciocolatei pe 14 februarie, în timp ce Letonia sărbătoreşte ziua pe 11 iulie.

Etimologii identifică originea cuvântului "ciocolată" de la cuvântul aztec "xocoatl", care se referea la o băutură amară preparată din boabe de cacao. De asemenea, numele latin al arborelui cacao, Theobroma cacao, înseamnă "hrana zeilor", potrivit site-ului www.chocolate.org.

Primele menţiuni arheologice despre cacao datează de circa 4.000 de ani şi au fost descoperite de cercetători în America Centrală şi în Mexic. Se crede că, după o mie de ani, civilizaţia olmecă a început cultivarea arborelui de cacao într-un ritm susţinut, folosind boabele de cacao şi băuturile din aceste boabe în scopuri medicinale şi în ritualurile religioase. Primii care au lăsat dovezi scrise despre consumul de cacao au fost mayaşii, care aveau în panteon chiar şi un zeu dedicat acestui arbore. De asemenea, până în secolul al XV-lea, aztecii foloseau boabele de cacao ca monedă. Ei credeau că ciocolata era un cadou de la zeul Quetzalcoatl şi o beau ca băutură răcoritoare, ca afrodiziac şi chiar ca să se pregătească pentru război, mai scrie site-ul www.chocolate.org.

Băutura din cacao era preparată prin lăsarea boabelor de cacao la fermentat câteva zile. Odată uscate, boabele erau prăjite, măcinate, iar pudra era, apoi, amestecată cu apă fierbinte şi cu alte ingrediente, cum ar fi ardeiul iute şi mălaiul. În funcţie de soiul arborelui de cacao, boabele acestuia sunt de mai multe tipuri: forastero, criollo, trinitario etc, notează site-ul Organizaţiei Internaţionale pentru Cacao (ICCO), www.icco.org.

Primul european care a aflat despre ciocolată a fost Cristofor Columb, în 1502. În a patra sa călătorie către Americi, Columb a capturat o canoe cu bunuri pentru comerţ între care erau şi boabe de cacao. Exploratorul nu a ştiut la ce sunt folosite şi a mai durat încă 17 ani până când Fernando Cortes l-a observat pe regele aztec Montezuma bând cacao la curtea lui din Tenochtitlan, conform site-ului menţionat.

Preoţii spanioli au fost cei care au adus pentru prima dată boabele de cacao în Europa şi tot ei au fost cei care le-au prezentat la curtea regelui Spaniei, la jumătatea secolului al XVI-lea. Ciocolata s-a răspândit, apoi, rapid şi în alte ţări din Europa, precum Franţa sau Marea Britanie.

La început, europenii consumau cacao sub formă de băutură şi chiar au încercat să recreeze reţetele aztecilor, cu ardei iute şi alte condimente. Spaniolii credeau despre cacao că are proprietăţi medicinale din cauza gustului amar. Abia la începutul secolului al XVII-lea, europenii au început să adauge miere sau alţi îndulcitori în băutură, istoria ciocolatei schimbându-se cu desăvârşire.

În 1828, invenţia presei de ciocolată a revoluţionat fabricarea acestui produs, acest dispozitiv inovator putând stoarce untul de cacao din boabele de cacao prăjite, lăsând în urmă o pulbere fină de cacao. Pulberea era amestecată cu lichide şi turnată într-o matriţă, unde se producea solidificarea ciocolatei, apărând, astfel, batoanele de ciocolată.

Astăzi, producătorii de ciocolată folosesc în mare parte aceleaşi ingrediente de bază pentru prepararea ei: lichior de ciocolată, praf de cacao, unt de cacao, lapte praf, zahăr, lecitină şi arome sau creme. După ce au fost recoltate, boabele de cacao sunt puse la fermentat, apoi sunt uscate şi măcinate. Din boabe de cacao măcinate se obţine lichiorul de cacao, care seamănă cu o pastă, cu un intens gust amărui şi poate fi turnată în forme, unde se solidifică şi formează o ciocolată neprelucrată. Lichiorul de cacao este procesat mai departe şi din el sunt extrase untul de cacao şi praful de cacao. Dintre sortimentele de ciocolată amintim: ciocolata naturală fără zahăr (se fabrică folosind doar lichior de ciocolată 100%), ciocolata amăruie sau ciocolata neagră (conţine cel puţin 35% praf de cacao şi nu are printre ingrediente laptele praf), ciocolata cu lapte (este o specialitate de ciocolată obţinută prin combinarea laptelui praf cu praf de cacao. Ciocolata se serveşte astăzi sub o multitudine de forme: ciocolată caldă sau rece, tabletă solidă, bomboane de ciocolată, torturi, prăjituri, lichior de ciocolată, îngheţată etc, conform site-ului www.chocolate.org.

Un studiu al revistei "European Journal of Preventive Cardiology" arată că un consum de ciocolată cel puţin o dată pe săptămână se corelează cu un risc redus de boli cardiovasculare. Consumul de ciocolată mai mult de o dată pe săptămână a fost asociat cu un risc scăzut cu 8% de boală coronariană. Este important de menţionat că studiul nu a examinat dacă un anumit tip de ciocolată are beneficii superioare şi dacă există o cantitate de consum ideală, fiind nevoie de studii suplimentare care să stabilească aceşti parametri şi să demonstreze un beneficiu clinic clar. Cu toate acestea, trebuie ţinut cont de faptul că zahărul, caloriile şi grăsimile din produsele disponibile în comerţ trebuie luate în considerare, în special la diabetici şi la persoanele obeze, precizează site-ul https://raportuldegarda.ro/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)