La 17 iulie este marcată Ziua mondială a justiţiei penale internaţionale.

În 1998, la această dată, a avut loc semnarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, document de referinţă pentru justiţia internaţională privind protejarea faţă de cazurile de genocid, de crime împotriva umanităţii şi de crime de război, potrivit asp.icc-cpi.int.

Alegerea datei, de 17 iulie, s-a petrecut în anul 2014, în urma adoptării declaraţiei de la Kampala, cu prilejul Conferinţei de revizuire a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (CPI). Prin marcarea acestei zile se încearcă şi confirmarea angajamentului comunităţii internaţionale pentru justiţia penală internaţională ca instrument comun pentru combaterea impunităţii privind crimele cele mai grave care ameninţă securitatea internaţională, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de agresiune.

CPI este prima instanţă penală internaţională permanentă, iar în prezent 123 de state la nivel mondial sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, arată site-ul www.icc-cpi.int. Dintre acestea, 33 sunt din Africa, 19 reprezintă zona Asia-Pacific, 18 sunt din Europa de Est, 28 din America Latină şi Caraibe, iar 25 sunt din vestul şi nordul Europei şi Australia, potrivit https://asp.icc-cpi.int. Curtea are competenţă asupra infracţiunii de genocid, crimelor împotriva umanităţii, crimelor de război şi crimei de agresiune, jurisdicţia CPI fiind complementară jurisdicţiilor naţionale. În cei peste 20 de ani de activitate, Curtea a fost sesizată cu 31 de cauze, indică www.mae.ro.

România a făcut demersuri, în perioada interbelică, prin reputatul diplomat şi jurist român Vespasian Pella, pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în slujba păcii şi stabilităţii în lume. Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale a fost semnat de Guvernul României la 7 iulie 1999. A fost ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au făcut acest demers, participând la intrarea în vigoare a documentului. În 2013, România a deţinut poziţia de co-facilitator al Planului de acţiune pentru universalitatea şi punerea în aplicare completă a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. România a organizat, la Bucureşti, la Haga şi la New York, evenimente pentru promovarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi a activităţii acestei instanţe penale internaţionale, potrivit www.mae.ro.

În 8 decembrie 2014, în a XIII-a sesiune a Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (ASP CPI), România a fost aleasă, prin consens, membru în Biroul ASP CPI, pentru un mandat de trei ani, conform www.mae.ro.

La 1 iulie 2022, Ministerul român al Afacerilor Externe a salutat, printr-o declaraţie de presă, aniversarea, la această dată, a 20 de ani de la intrarea în vigoare a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (CPI), tratat fondator al primei şi singurei instanţe penale internaţionale cu caracter permanent. Conform declaraţiei MAE, potrivit www.mae.ro, ''adoptarea Statutului CPI a marcat un moment de cotitură în lupta împotriva impunităţii pentru cele mai grave infracţiuni în baza dreptului internaţional, modificând modul de raportare a comunităţii internaţionale faţă de asemenea atrocităţi, în sensul consacrării unui imperativ al tragerii la răspundere a persoanelor responsabile''. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: icc-cpi.int