Intrarea în vigoare, la 1 iulie 2022, a noului regulament îmbunătăţit privind roamingul, preluarea de către Cehia a preşedinţiei rotative a Uniunii Europene (iul.-dec. 2022), nouă finanţare a Comisiei Europene pentru Ucraina, sub formă de asistenţă în valoare totală de 11,3 milioane de euro etc. sunt o parte dintre evenimentele de la nivelul instituţiilor comunitare din intervalul 26 iunie-1 iulie 2022.

Consiliul Uniunii Europene
* Consiliul Uniunii Europene şi-a adoptat, la 29 iunie, poziţiile de negociere cu privire la cinci dintre propunerile legislative din pachetul "Pregătiţi pentru 55". Prezentat de Comisia Europeană în luna iulie a anului trecut, pachetul va permite UE să îşi reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 şi să atingă neutralitatea climatică în 2050. Propunerile includ revizuirea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii şi interzicerea vehiculelor cu motor cu ardere internă până în 2035.

* La 1 iulie, Republica Cehă preia de la Franţa preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene (iulie-decembrie 2022). Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite "trio-uri", pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Franţa (ian.-iun. 2022), Cehia (iul.-dec. 2022) şi Suedia (ian.-iun. 2023), conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul European
* Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au participat, în perioada 26-28 iunie, la summitul G7 de la Schloss Elmau, Bavaria, axat pe invazia rusă din Ucraina şi pe consecinţele acesteia.
Preşedintele Charles Michel a spus că "războiul Rusiei împotriva Ucrainei a pus lumea în pericol, având un impact dramatic asupra aprovizionării cu alimente şi energie, precum şi asupra preţurilor şi inflaţiei". "UE va continua să ofere sprijin financiar, umanitar şi politic solid Ucrainei şi a mobilizat, de asemenea, 2 miliarde de euro pentru a furniza echipament militar", a mai precizat Michel, în context.

Parlamentul European
* La 28 iunie, preşedinţia Consiliului şi Parlamentul European au ajuns la un acord politic cu privire la Directiva privind rezilienţa entităţilor critice. Textul aprobat vizează entităţi critice dintr-o serie de sectoare precum energia, transporturile, sănătatea, apa potabilă, apele uzate sau spaţiul.
Lucrările vor continua acum la nivel tehnic, în vederea finalizării acordului provizoriu privind textul juridic integral. Acest acord este supus aprobării Consiliului şi a Parlamentului European înainte de a face obiectul procedurii de adoptare formală. În decembrie 2020, Comisia Europeană a prezentat o propunere de directivă privind rezilienţa entităţilor critice. Odată adoptată, directiva propusă va înlocui actuala directivă privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice europene, adoptată în 2008, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Comisia Europeană
* La 27 iunie, în urma unei cereri din partea guvernului Ucrainei vizând echipamente medicale şi de protecţie şi echipamente specializate în caz de riscuri pentru sănătatea publică, cum ar fi ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN), Comisia Europeană şi-a mobilizat noile rezerve rescEU pentru situaţii de urgenţă. Printre echipamentele furnizate de UE se numără 300.000 de costume de protecţie specializate, 5.600 de litri de substanţe de decontaminare şi 850 de echipamente pentru operaţiuni de decontaminare. Asistenţa are o valoare totală de 11,3 milioane de euro, se precizează pe site-ul Comisiei.

* Comisia Europeană a aprobat, la 28 iunie, o schemă de ajutoare a României cu o valoare de 60,7 milioane euro (300 milioane ron) pentru sprijinirea întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri şi persoane în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. Schema a fost aprobată ca parte a Cadrului temporar de criză privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ("TFUE"), în care se recunoaşte faptul că economia UE se confruntă cu perturbări grave, notează https://ec.europa.eu/.

* La 1 iulie 2022, intră în vigoare noul regulament îmbunătăţit privind roamingul, care extinde "Roamingul la tarife naţionale" până în 2032. Prin intermediul său, călătorii din UE şi din SEE pot efectua apeluri, trimite mesaje text şi naviga pe internet în străinătate fără taxe suplimentare. Cetăţenii europeni beneficiază de servicii gratuite de roaming în alte state din UE, fără costuri suplimentare, din 2017. O revizuire a normelor a arătat că se mai pot aduce îmbunătăţiri, mai ales în privinţa vitezei serviciilor de internet pe dispozitivele mobile faţă de viteza disponibilă în mod normal în ţara lor de origine, scrie site-ul https://ec.europa.eu/.

Autoritatea specială pentru combaterea spălării banilor
* La 29 iunie, Consiliul a convenit asupra poziţiei sale parţiale cu privire la Autoritatea specială pentru combaterea spălării banilor (AMLA), creată cu scopul de a stimula funcţionarea eficientă a cadrului Uniunii de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului (CSB/CFT). Această propunere face parte dintr-un pachet de propuneri legislative care vizează consolidarea normelor UE privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (CSB/CFT), prezentat de Comisie la 20 iulie 2021, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

Agenţia Uniunii Europene pentru Azil (EUAA)
* Agenţia Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) a anunţat, la 28 iunie, că numărul de persoane care au solicitat azil în Uniunea Europeană a cunoscut un salt semnificativ anul trecut, pe fondul războaielor şi conflictelor din lume. Statele membre au primit aproximativ 648.000 de cereri în 2021, echivalent cu o treime mai mult decât în anul precedent. Cele mai mari grupuri de solicitanţi au fost din Siria (117.000 de cereri) şi Afganistan (102.000), aceştia din urmă fugind din ţară după ce talibanii au preluat din nou puterea în august 2021.

Ombudsman-ul european
* Ombudsmanul european, Emily O'Reilly, a apreciat, la 29 iunie, ca "problematic" răspunsul Comisiei Europene privitor la refuzul de a transmite presei SMS-urile schimbate între şefa executivului UE, Ursula von der Leyen, şi directorul executiv al companiei Pfizer, Albert Bourla, în legătură la achiziţia de vaccinuri împotriva COVID-19, relatează AFP. "Prima noastră analiză este că acest răspuns este problematic în mai multe puncte. O analiză completă cu concluziile noastre va fi publicată peste două săptămâni", a scris pe Twitter Emily O'Reilly, referindu-se la acest schimb de SMS-uri care a suscitat o polemică în ianuarie. Ombudsmanul european a fost sesizat de un jurnalist al publicaţiei "New York Times".
Mai mult de jumătate din cele 4,2 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19 cumpărate sau rezervate de Uniunea Europeană au fost furnizate de asocierea americano-germană Pfizer/BioNTech, însă aspectele-cheie ale contractelor au rămas confidenţiale, fapt denunţat de eurodeputaţi şi de ONG-uri. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan)