Curtea Penală Internaţională (CPI) a fost creată prin Statutul de la Roma al Curţii, adoptat în 1 iulie 1998 şi intrat în vigoare la 1 iulie 2002. Este prima şi singura curte penală internaţională permanentă. CPI are competenţă asupra crimei de genocid, asupra crimelor de război, asupra crimelor împotriva umanităţii şi asupra crimei de agresiune. De al 1 ianuarie 2011, numărul Statelor Părţi la Statut este de 114, scrie site-ul http://haga.mae.ro/.

Potrivit Statutului, Curtea are personalitate juridică internaţională şi poate să îşi exercite competenţele pe teritoriul oricărui stat parte, iar printr-o convenţie în acest scop, pe teritoriul oricărui alt stat.

Până în prezent, Curtea Penală Internaţională a fost sesizată cu 31 de speţe, unele incluzând mai mult de un suspect. Judecătorii Curţii au emis 37 de mandate de arestare şi au pronunţat zece condamnări şi patru achitări. Datorită cooperării statelor, 21 de persoane au fost reţinute în Unitatea de Detenţie a CPI şi s-au prezentat în faţa Curţii, iar 12 persoane sunt încă în libertate. S-a renunţat la acuzaţiile împotriva a trei persoane după moartea acestora. De asemenea, judecătorii CPI au emis şi nouă citaţii de înfăţişare, toate acestea fiind respectate, informează site-ul https://www.icc-cpi.int/.

Cea mai recentă activitate a CPI este legată de invazia Rusiei în Ucraina. Biroul Procurorului CPI a declanşat, la 2 martie 2022, o anchetă asupra situaţiei in Ucraina, după ce a primit undă verde de la aproape 43 de state participante la CPI. Curtea analizează presupuse infracţiuni comise în contextul situaţiei din Ucraina începând cu 21 noiembrie 2013. Ucraina nu este un stat semnatar al Statutului de la Roma, dar şi-a exercitat de două ori prerogativele de a accepta jurisdicţia Curţii asupra presupuselor crime care au loc pe teritoriul său, în conformitate cu articolul 12(3) din Statut. Prima declaraţie depusă de Guvernul Ucrainei a acceptat jurisdicţia CPI cu privire la presupusele crime comise pe teritoriul ucrainean în perioada 21 noiembrie 2013 - 22 februarie 2014. A doua declaraţie a prelungit această perioadă de timp pe durată nedeterminată, pentru a include presupusele crime comise în curs de desfăşurare, conform site-ului https://www.icc-cpi.int/ukraine.

Curtea este compusă din patru organisme: preşedinţia, camerele (18 judecători, organizaţi în Camera Preliminară, Camera de Primă Instanţă şi Camera de Apel), biroul procurorului şi grefa.

Preşedinţia este unul dintre cele patru organe ale Curţii, fiind alcătuită din Preşedinte, primul şi al doilea vicepreşedinte, fiecare dintre aceştia ales cu majoritatea absolută a judecătorilor Curţii pentru un mandat reînnoit de trei ani. Judecătorii Curţii au adoptat o Directivă referitoare la procedura de alegere a Preşedinţiei care a intrat în vigoare la 19 ianuarie 2021. Actualul preşedinte al Curţii este polonezul Piotr Hofmański, care ocupă poziţia din 2021.

Cei 18 judecători ai CPI (camerele) sunt aleşi de Adunarea Statelor Părţi pentru competenţele, imparţialitatea şi integritatea lor, pentru un mandat nereînnoibil de nouă ani. Ei sunt garanţii proceselor echitabile şi emit mandate de arestare şi citaţii. De asemenea, ei aleg, din rândul lor, preşedintele CPI şi doi vicepreşedinţi, care conduc Curtea, conform site-ului https://www.icc-cpi.int/.

Biroul procurorului ("Oficiul") este un organ independent al Curţii, responsabil cu examinarea situaţiilor de competenţa Curţii în care par să fi fost comise crime de genocid, crime împotriva umanităţii, crime de război sau agresiune, precum şi de desfăşurarea de investigaţii şi urmăriri penale împotriva persoanelor considerate a fi principalele responsabile pentru aceste crime.

Grefa este un organ neutru al Curţii care oferă servicii tuturor celorlalte organisme, astfel încât Curtea să poată funcţiona şi să desfăşoare procese publice echitabile şi eficiente.

Adunarea Statelor Părţi ("Adunarea"), organul deliberativ al Curţii, oferă îndrumări pentru administrarea Curţii. Este compus din reprezentanţi ai statelor care au ratificat sau au aderat la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. Adunarea se întruneşte o dată pe an la sediul Curţii de la Haga sau la sediul Naţiunilor Unite la New York şi, atunci când circumstanţele o impun, ţine sesiuni extraordinare. Fiecare stat parte are un reprezentant în Adunare şi dispune de un vot, mai indică site-ul Curţii.

În prezent, Curtea are două limbi de lucru (franceza şi engleza) şi şase limbi oficiale: engleza, araba, chineza, spaniola, franceza şi rusa. Sediul său este la Haga. Bugetul pentru anul 2022 a fost de aproape 155 milioane de euro.

România a semnat Statutul CPI la 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002. A deţinut două mandate în cadrul Biroului Adunării Statelor Părţi (2005-2007 şi 2008-2010). De asemenea, prin Ambasada României la Haga, România a deţinut, în perioada 2010-2011, un mandat în cadrul Comitetului de Supraveghere a proiectului de construcţie a sediului permanent al Curţii. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)