Reuniunea Consiliului European, în cadrul căruia Ucraina şi Republica Moldova au devenit oficial candidate la aderarea la UE, concluzii ale Consiliului UE privind protecţia şi siguranţa jurnaliştilor şi a profesioniştilor din domeniul mass-media, aprobarea de către PE a planurilor de refacere a rezervelor de gaze naturale înainte de iarnă, Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2022, se numără printre evenimentele perioadei 20-24 iunie 2022.

Consiliul European
Consiliul European s-a reunit în zilele de 23 şi 24 iunie 2022, la Bruxelles, având pe ordinea zi subiecte precum relaţiile Uniunii cu partenerii externi, situaţia din Ucraina, cererile de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, aspecte economice, Conferinţa privind viitorul Europei şi relaţiile externe, potrivit site-ului https://data.consilium.europa.eu/.

Consiliul European a discutat despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în diferitele sale dimensiuni. A reafirmat că susţine cu fermitate Ucraina şi că Uniunea Europeană va continua să ofere un sprijin puternic pentru rezilienţa economică, militară, socială şi financiară generală a Ucrainei, inclusiv ajutor umanitar. În acest sens, adoptarea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni ale UE intensifică şi mai mult presiunea asupra Rusiei să pună capăt războiului său împotriva Ucrainei. Vor continua lucrările privind sancţiunile, inclusiv pentru a consolida punerea lor în aplicare şi pentru a preveni eludarea. Consiliul European face apel la toate ţările să se alinieze la sancţiunile UE, în special ţările candidate. Totodată, a solicitat Rusiei să înceteze imediat vizarea instalaţiilor agricole şi reţinerea cerealelor şi să deblocheze Marea Neagră, în special portul Odesa, pentru a permite exportul de cereale şi operaţiunile de transport maritim comercial. Consiliul European a subliniat că sancţiunile UE împotriva Rusiei permit libera circulaţie a produselor agroalimentare şi furnizarea de asistenţă umanitară.

Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Georgiei. În acest sens, Consiliul European a decis să acorde statutul de ţări candidate Ucrainei şi Republicii Moldova. Comisia a fost invitată să transmită Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în avizele Comisiei privind cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său periodic de extindere. Consiliul va hotărî asupra etapelor următoare de îndată ce vor fi îndeplinite pe deplin toate aceste condiţii.

Consiliul European este pregătit să acorde Georgiei statutul de ţară candidată de îndată ce vor fi abordate priorităţile indicate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei.

Şi-a exprimat, totodată, angajamentul deplin şi neechivoc faţă de perspectiva de aderare la UE a Balcanilor de Vest şi a solicitat accelerarea procesului de aderare. Consiliul European a reamintit importanţa reformelor, în special în domeniul supremaţiei legii şi mai ales a celor legate de independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar şi de lupta împotriva corupţiei. De asemenea, a invitat partenerii să garanteze drepturile şi egalitatea de tratament a persoanelor care aparţin minorităţilor.

Consiliul European a fost informat cu privire la cele mai recente evoluţii referitoare la discuţiile dintre Bulgaria şi Macedonia de Nord. Acesta a solicitat o soluţionare rapidă a ultimelor chestiuni rămase astfel încât negocierile de aderare să poată fi deschise fără întârziere. Consiliul European a reafirmat urgenţa realizării de progrese concrete în ceea ce priveşte soluţionarea diferendelor bilaterale şi regionale restante, în special referitor la dialogul Belgrad-Priştina privind normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo.

În continuare, a salutat acordul politic la care au ajuns liderii Bosniei şi Herţegovinei la Bruxelles, la 12 iunie 2022, necesar pentru stabilitatea şi funcţionarea deplină a ţării şi pentru a răspunde aspiraţiilor populaţiei. Consiliul European este pregătit să acorde statutul de ţară candidată Bosniei şi Herţegovinei şi, în acest scop, a invitat Comisia să transmită fără întârziere un raport Consiliului cu privire la punerea în aplicare a celor 14 priorităţi-cheie prevăzute în avizul acesteia.

Consiliul European şi-a exprimat profunda îngrijorare în legătură cu recentele acţiuni şi declaraţii repetate ale Turciei. Turcia trebuie să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a tuturor statelor membre ale UE. Reamintind concluziile sale anterioare şi declaraţia din 25 martie 2021, Consiliul European se aşteaptă ca Turcia să respecte pe deplin dreptul internaţional, să dezamorseze tensiunile în interesul stabilităţii regionale în estul Mării Mediterane şi să promoveze relaţii de bună vecinătate într-un mod durabil.

A subliniat, de asemenea, dreptul democratic al poporului belarus de a avea noi alegeri libere şi corecte şi a solicitat autorităţilor belaruse să susţină drepturile omului, democraţia şi statul de drept, să pună capăt represiunii şi să elibereze deţinuţii politici.

Consiliul UE a aprobat, la 21 iunie 2022, în contextul intensificării ameninţărilor la adresa jurnaliştilor şi, în consecinţă, al obstacolelor în calea libertăţii de exprimare şi a libertăţii de informare, o serie de concluzii privind protecţia şi siguranţa jurnaliştilor şi a profesioniştilor din domeniul mass-media, invitând statele membre şi Comisia, printre altele: să încurajeze învăţarea pe tot parcursul vieţii cu privire la protecţia jurnaliştilor şi a profesioniştilor din domeniul mass-media pentru managerii de presă, autorităţile de aplicare a legii, judecători şi alte părţi interesate în cauză; să se angajeze să facă eforturi pentru protecţia jurnaliştilor şi a altor profesionişti din domeniul mass-media din întreaga lume în forurile multilaterale relevante, în relaţiile bilaterale şi în iniţiativele internaţionale; să acorde sprijin - de exemplu, prin asistenţă profesională, financiară, socială sau juridică - jurnaliştilor şi profesioniştilor din domeniul mass-media independenţi şi exilaţi, în special din ţări precum Ucraina, Belarus şi Federaţia Rusă, notează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul recunoaşte că mulţi jurnalişti şi alţi profesionişti din domeniul mass-media nu sunt în măsură să lucreze liber şi independent pretutindeni aşa cum ar trebui. Potrivit unui raport al Consiliului Europei, numărul de cazuri semnalate privind ameninţări grave la adresa siguranţei jurnaliştilor şi a libertăţii mass-media în Europa aproape s-a dublat faţă de 2016 (numărul cazurilor semnalate în 2021 a fost de 282). În plus, pe lângă ameninţările la adresa siguranţei lor, şi situaţia economică a jurnaliştilor şi a altor profesionişti din domeniul mass-media devine din ce în ce mai precară. Transformarea digitală, închiderea unei varietăţi de canale mediatice şi consecinţele pandemiei au condus la o înrăutăţire a insecurităţii economice a jurnaliştilor.

Parlamentul European
Ca reacţie la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, PE a aprobat, la 23 iunie, un nou regulament privind refacerea rezervelor pentru a proteja cetăţenii şi companiile dacă se sistează aprovizionarea cu gaze. Noul regulament, care a fost deja convenit de miniştrii Uniunii Europene, stabileşte ca, până pe 1 noiembrie 2022, spaţiile de depozitare a gazelor naturale să fie umplute măcar la 80% din capacitate. Ţările Uniunii şi operatorii trebuie să depună eforturi pentru a asigura un nivel de umplere de 85%. În următorii ani, obiectivul va fi de 90%, pentru a proteja europenii de posibilele crize de aprovizionare. Textul subliniază că ţările Uniunii trebuie să-şi diversifice sursele de gaze naturale şi să-şi extindă măsurile luate pentru a asigura eficienţa energetică, potrivit site-ului https://www.europarl.europa.eu/.

La 22 iunie a fost publicat Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2022, care arată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a consolidat sprijinul public pentru UE. Sondajul a fost realizat între 19 aprilie şi 16 mai 2022 în rândul a 26.578 de respondenţi din cele 27 de state membre ale UE.

Aproape două treimi (65%) dintre europeni consideră că apartenenţa la UE este un lucru bun. Acesta este cel mai bun rezultat din 2007, când a fost de 58%. Apartenenţa la UE este considerată "un lucru bun" de o majoritate absolută a cetăţenilor din toate ţările, cu excepţia Greciei şi a Slovaciei, unde mai mulţi respondenţi consideră că acest lucru este "nici bun, nici rău". În comparaţie cu ultimul sondaj Parlemeter realizat de Parlamentul European la finalul anului 2021, rezultatele au crescut semnificativ în majoritatea ţărilor, în special în Lituania (cu 20 puncte procentuale), Malta (cu 12 puncte procentuale) şi Estonia (cu 9 puncte procentuale).

52% dintre europeni au, în prezent, o imagine pozitivă despre UE, faţă de 12% care au o imagine negativă. Acest rezultat reprezintă o creştere cu 3 puncte procentuale a imaginii pozitive începând din noiembrie-decembrie 2021 şi, în acelaşi timp, este egal cu cel mai bun rezultat măsurat de sondajele Parlamentului European începând din 2007. Rezultatele naţionale pentru o imagine pozitivă a UE variază de la 76% în Irlanda la 32% în Grecia. În România, 51% dintre cetăţeni au o imagine pozitivă despre UE, cu 9% mai mult decât la finalul anului 2021.

În contextul evenimentelor recente, Rusia este văzută pozitiv doar de 10% dintre respondenţi, în scădere de la 30% cât era în 2018, când această întrebare a fost adresată ultima dată. China este văzută pozitiv de 22% dintre respondenţi (-14 puncte procentuale faţă de 2018). În schimb, europenii au o imagine mai pozitivă despre Regatul Unit (65%, cu 1 punct procentual), iar 58% dintre cetăţenii participanţi la sondaj au o imagine pozitivă despre SUA (cu 13 puncte procentuale).

Majoritatea cetăţenilor consideră că războiul din Ucraina presupune o schimbare fundamentală: 61% dintre europeni nu sunt încrezători că viaţa lor va rămâne neschimbată. Doar aproximativ o treime dintre respondenţi (37%) consideră acest lucru. Un sondaj publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană arată că opt din zece respondenţi (80%) sunt de acord cu impunerea de sancţiuni economice guvernului rus, precum şi întreprinderilor şi persoanelor fizice ruse. Majoritatea cetăţenilor din 22 state membre îşi declară sprijinul faţă de răspunsul UE la invazia Ucrainei de către Rusia.

În condiţiile în care inflaţia şi costul vieţii crescuseră cu mult timp înainte de începerea războiului rusesc din Ucraina, patru din zece europeni afirmă că se confruntă deja cu consecinţele războiului asupra nivelului lor de trai (40%). 59% dintre europeni consideră că apărarea valorilor europene comune, cum ar fi libertatea şi democraţia, reprezintă o prioritate, chiar dacă acestea ar afecta preţurile şi costul vieţii.

Preocupările economice din ce în ce mai mari se reflectă, de asemenea, în priorităţile politice asupra cărora cetăţenii doresc ca Parlamentul European să se concentreze mai mult: combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale (38%), sănătatea publică (35%), care a scăzut semnificativ cu 7 puncte procentuale în ultimele şase luni, şi de democraţie şi statul de drept (32%), prioritate care a înregistrat o creştere semnificativă cu 7 puncte procentuale.

Percepţia războiului şi semnificaţia acestuia pentru Uniunea Europeană devin, de asemenea, vizibile când este vorba despre valorile fundamentale pe care cetăţenii le doresc apărate prioritar de Parlamentul European: democraţia se află din nou în fruntea listei, cu o creştere de şase puncte comparativ cu toamna anului 2021 (38%). Urmează protecţia drepturilor omului în UE şi în lume, precum şi libertatea de exprimare şi de gândire, cu 27%, se arată pe https://www.europarl.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Irina Giurgiu)