Antoni Gaudí i Cornet este cunoscut drept unul dintre cei mai prodigioşi arhitecţi, precum şi unul dintre cei mai mari exponenţi ai modernismului, potrivit Muzeului Antoni Gaudí - Casa Batllo din Barcelona (https://www.casabatllo.es).

S-a născut la 25 iunie 1852, la Reus după unii biografi sau la Riudoms după alţii. Mas de Riudoms era o comunitate mică lângă Reus unde familia celebrului arhitect îşi petrecea vara. Provenea dintr-o familie de realizatori de cazane, fapt care i-a permis tânărului Antoni Gaudí, care îşi ajuta tatăl şi bunicul în atelier, să dobândească o abilitate specială în aprecierea spaţiului şi volumului.

Foto: (c) Basílica de la Sagrada Família/facebook

Uşurinţa sa în proiectarea spaţiilor şi transformarea materialelor a dus l-a transformarea sa într-un geniu al creaţiei tridimensionale, aşa cum s-a dovedi mai târziu.

Gaudí a fost un copil cu o sănătate delicată, motiv pentru care o perioadă de timp a stat în Mas de Riudoms, unde a petrecut multă vreme contemplând tainele naturii, pe care le-a considerat marele său profesor de la care a deprins o cunoaştere superioară, pentru că natura este opera supremă a Creatorului.

Astfel, Gaudí a găsit esenţa şi sensul arhitecturii în urmărirea aceloraşi tipare, respectând întotdeauna legile sale.

Foto: (c) Gauditotal/facebook

În adolescenţă a urmat şcoala profesorului Francisco Berenguer din Reus, iar între anii 1863 şi 1868 a urmat liceul Ordinului Piarist (https://dbe.rah.es/biografias).

Tatăl său, Francisco Gaudí, făcând un sacrificiu important, şi-a trimis cei doi fii, Francisco şi Antoni la Barcelona, în 1869, pentru ca primul să studieze medicina, iar cel de-al doilea arhitectura.

Francisco, fratele celui care mai târziu va deveni un celebru arhitect, şi-a luat diploma la 12 martie 1873, dar a murit ca urmare a hemoptiziei la 1 iulie 1876. La scurt timp după fiul său Francisco, în 8 septembrie 1876, a murit şi mama sa, Antonia Cornet, evenimente care l-au afectat mult pe Gaudí.

Foto: (c) Zingarate.com

Între 1869 şi 1873, Gaudí a terminat studiile pregătitoare la Facultatea de Ştiinţe din Barcelona, cu aşteptări nu prea mari, deoarece Şcoala Provincială de Arhitectură nu era înfiinţată. Până în 1871, la Barcelona a existat doar o modestă şcoală de maeştri constructori.

Odată obţinută diploma de arhitect, în 1978, Antoni Gaudí s-a stabilit singur într-un birou din Carrer del Call, în Barcelona, de unde, cu o mare dedicaţie, a început opera sa arhitecturală, dintre care o mare parte este inclusă în Patrimoniul Mondial (https://www.casabatllo.es).

La mijlocul anului 1878, a avut loc întâlnirea providenţială dintre Gaudí şi Eusebi Güell, un promotor al industriei naţionale cu un gust marcant pentru arte, ce a avut ca rezultat una dintre cele mai rodnice relaţii de prietenie şi patronaj din istorie.

Foto: (c) Catedral de Mallorca/facebook

Relaţia care a început din acel moment nu a fost doar cea dintre client şi arhitect, ci a avut ca rezultat şi o legătură de admiraţie reciprocă şi pasiuni comune. S-a legat astfel o prietenie care i-a dat arhitectului Gaudí posibilitatea de a începe o carieră profesională deplină, în care a avut posibilitatea să-şi dezvolte toate calităţile artistice.

În afara relaţiei cu Güell, Antoni Gaudí a primit un număr mare de comenzi şi a propus nenumărate proiecte, dintre care o mare parte le-a şi realizat.

Între capodoperele arhitecturale realizate de Gaudí, care s-au succedat în timp, se numără Torre Bellesguard, Parcul Güell, restaurarea Catedralei din Mallorca, biserica Colonia Güell, Casa Batlló, La Pedrera şi, în cele din urmă, Sagrada Familia (Sfânta Familie).

Foto: (c) Torre Bellesguard/facebook

În mod curios, splendoarea arhitecturii gaudiniene a coincis, dintr-o decizie personală a arhitectului, cu retragerea acestuia din lume. Gaudí, care în tinereţe a avut o viaţă socială şi culturală intensă, a trecut de la imaginea unui tânăr dandy la neglijarea aspectului personal. Mânca frugal şi aflat în această recluziune voită a căpătat în schimb fervoare unui sentiment mistic şi religios.

Foto: (c) Park Güell/facebook

Antoni Gaudí a murit pe 10 iunie 1926, la câteva zile după ce a fost lovit de un tramvai în timp ce se îndrepta, ca în fiecare seară, spre Sagrada Familia dinspre biserica Sant Felip Neri.

În urma accidentului, şi-a pierdut cunoştinţa şi nimeni nu a recunoscut în omul care nu avea acte de identitate pe celebrul arhitect. A fost dus la spitalul Santa Cruz, unde a fost recunoscut ulterior de preotul de la Sagrada.

Foto: (c) La Pedrera-Casa Milà/facebook

A fost înmormântat două zile mai târziu în cripta bisericii pe care o construia, în urma unei ceremonii la care au participat o mulţime de oameni: majoritatea locuitorilor Barcelonei au venit să-şi ia rămas bun de la el. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: (c) LINK Academy/Facebook