Ziua mondială a refugiatului (World Refugee Day) este aniversată, în fiecare an, la 20 iunie, potrivit Rezoluţiei 55/76 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, din 4 decembrie 2000, fiind marcată prin diverse evenimente, în numeroase ţări de pe glob, în sprijinul refugiaţilor.

Ziua mondială a refugiatului este o zi internaţională desemnată de Organizaţia Naţiunile Unite pentru a onora refugiaţii din întreaga lume, se menţionează pe site-ul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), https://www.unhcr.org/. Această zi celebrează puterea şi curajul oamenilor care au fost forţaţi să fugă din ţara lor natală pentru a scăpa de conflicte sau persecuţie, reprezentând, de asemenea, o ocazie de a crea empatie şi înţelegere pentru situaţia lor dificilă. Ziua mondială a refugiatului scoate în evidenţă drepturile, nevoile şi dorinţele refugiaţilor, ajutând la mobilizarea voinţei şi resurselor politice astfel încât refugiaţii să poată nu doar supravieţui, ci şi prospera.

În 2022, tema acestei zile este "Whoever. Wherever. Whenever. Everyone has the right to seek safety.", potrivit site-ului https://www.unhcr.org/. Astfel, tema din acest an face referire la faptul că oricine, oriunde, oricând - toată lumea are dreptul să solicite siguranţă. Oricine ar fi ei, oamenii nevoiţi să se refugieze trebuie trataţi cu demnitate. Oricine poate solicita protecţie, indiferent cine este sau în ce crede. Solicitarea siguranţei este un drept al omului. Ori de câte ori oamenii sunt forţaţi să se refugieze, ei au dreptul să fie protejaţi. Oricare ar fi ameninţarea - război, violenţă, persecuţie - toată lumea merită să aibă protecţie. Toată lumea are dreptul să fie în siguranţă, subliniază site-ul amintit.

Foto: (c)  MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO 

Oricine fuge de persecuţie, conflict sau încălcări ale drepturilor omului are dreptul de a solicita protecţie în altă ţară. De asemenea, pentru un acces în siguranţă, graniţele ar trebui să rămână deschise tuturor persoanelor nevoite să se refugieze. Restricţionarea accesului şi închiderea graniţelor poate face călătoria şi mai periculoasă pentru persoanele care caută siguranţă. Totodată, oamenii nu pot fi forţaţi să se întoarcă într-o ţară dacă viaţa sau libertatea lor ar fi în pericol. Aceasta înseamnă că ţările nu ar trebui să trimită pe nimeni înapoi fără a evalua mai întâi pericolele cu care refugiaţii s-ar putea confrunta acasă.

Foto: (c)   MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

De asemenea, oamenii nu ar trebui să fie discriminaţi la frontiere. Toate cererile pentru statutul de refugiat trebuie să fie luate în considerare în mod echitabil, indiferent de factori precum rasa, religia, gen şi ţară de origine. Oamenii nevoiţi să fugă trebuie trataţi cu respect şi demnitate. Ei au dreptul la un tratament sigur şi demn, iar printre altele aceasta înseamnă menţinerea familiilor unite, protejarea oamenilor de traficanţi şi evitarea detenţiei arbitrare, se menţionează, între altele, pe https://www.unhcr.org/.

Ziua mondială a refugiatului a fost marcată la nivel mondial pentru prima dată la 20 iunie 2001, cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a Convenţiei privind statutul refugiaţilor din 1951. Iniţial a fost cunoscută ca Ziua refugiaţilor din Africa, înainte ca Adunarea Generală a Naţiunilor Unite să o desemneze oficial ca zi internaţională în decembrie 2000.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO 

La 28 iulie 1951, o conferinţă specială ONU a aprobat Convenţia privind statutul refugiaţilor. Convenţia din 1951 este documentul juridic fundamental pentru protecţia internaţională a refugiaţilor, se arată pe site-ul https://www.unhcr.org/.

Potrivit ONU, Oficiul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), cunoscut şi ca Agenţia ONU pentru Refugiaţi, înfiinţat în 14 decembrie 1950 de către Adunarea Generală a ONU, este mandatat să conducă şi să coordoneze acţiunile internaţionale pentru protejarea refugiaţilor şi pentru soluţionarea problemelor pe care aceştia le au.

Foto: (c)  MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO 

Obiectivul principal al UNHCR este de a proteja drepturile şi bunăstarea refugiaţilor. UNHCR are în vedere ca toată lumea să îşi poată exercita dreptul de a solicita azil şi de a găsi refugiu în alt stat, cu opţiunea de a se întoarce acasă în mod voluntar, de a se integra pe plan local sau de a se reinstala într-o ţară terţă. De asemenea, UNHCR are mandat pentru ajutorul persoanelor apatride.

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

România este stat parte la toate instrumentele juridice internaţionale care guvernează activitatea UNHCR, respectiv Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor din 1951 şi Protocolul adiţional din 1967, Convenţia privind statutul apatrizilor din 1954 şi Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie din 1961, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe (MAE), www.mae.ro. Relaţia de parteneriat cu UNHCR a fost consolidată prin încheierea, la 2 martie 2011, a unui Acord-cadru de cooperare bilaterală, care oferă predictibilitate contribuţiilor naţionale la bugetul agenţiei ONU, menţionează MAE. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Mariana Zbora-Ciurel; editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)