Comisia Europeană a anunţat intrarea în vigoare a noului cod de bune practici pentru combaterea dezinformării online. Executivul UE a recomandat ca Republica Moldova să primească statutul de ţară candidată cu îndeplinirea condiţiilor de realizare a reformelor importante. Comisia a lansat proceduri juridice împotriva executivului britanic, ca reacţie la anunţul premierului Boris Johnson de a elimina unilateral părţi din Protocolul privind Irlanda de Nord. Preşedintele Consiliului European a cerut începerea rapidă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Macedonia de Nord şi Albania. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante teme ale agendei instituţiilor Uniunii Europene în perioada 13-17 iunie 2022.

Parlamentul European
Comisia pentru Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară şi Comisia pentru afaceri economice şi monetare s-au opus, la 14 iunie 2022, propunerii privind introducerea gazului şi a energiei nucleare pe lista energiilor sustenabile, cunoscuta ''taxonomie verde'', cu 76 de voturi împotrivă, 62 pentru şi patru abţineri, conform DPA. Propunerea a fost avansată de Comisia Europeană şi viza includerea investiţiilor în proiectele de gaz şi energie nucleară în rândul celor considerate sustenabile. Reglementarea acestor tipuri de investiţii vizează posibilitatea atingerii obiectivului de emisii zero cu efect de seră la nivelul anului 2050. Dacă propunerea Comisiei este respinsă în plenul Parlamentului European, executivul comunitar are varianta amendării sau retragerii.

Comisia de afaceri externe a Parlamentului European a adoptat, la 14 iunie 2022, cu 50 de voturi favorabile şi cinci împotrivă, un raport prin care reiterează sprijinul pentru viitorul statut al Serbiei de ţară membră a Uniunii Europene, cerând, totodată, în textul documentului, realizarea reformelor necesare şi angajament faţă de valorile şi standardele europene, potrivit agenţiei Tanjug. Raportul cere expres respectarea statului de drept şi normalizarea relaţiilor Serbiei cu Kosovo, precum şi o armonizare faţă de sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse. De asemenea, Parlamentul European reia apelul ca Serbia să adopte măsuri pentru a îmbunătăţi situaţia libertăţii presei şi pentru a garanta libera exprimare şi pluralismul şi independenţa media. Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a subliniat că Belgradul trebuie să urmeze o politică care să fie în concordanţă cu interesele sale substanţiale.

Comisia Europeană
La 16 iunie 2022, a intrat în vigoare noul cod de bune practici pentru combaterea dezinformării în mediul online, convenit de executivul comunitar cu marile companii de profil, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Documentul reprezintă o versiune revizuită a normelor convenite în anul 2018 la care au aderat Google, Meta, Twitter, TikTok şi Microsoft, dar şi companii de publicitate online şi organizaţii ale societăţii civile. Împreună cu Actul legislativ privind serviciile digitale şi cu viitoarea legislaţie privind transparenţa publicităţii politice şi direcţionarea anunţurilor publicitare politice, Codul consolidat de bune practici este o componentă a setului de instrumente al Comisiei pentru combaterea răspândirii dezinformării în UE. "Acest nou cod privind combaterea dezinformării intervine în contextul în care Rusia se foloseşte de arma dezinformării ca parte integrantă a agresiunii sale armate împotriva Ucrainei, iar democraţia este ţinta unor atacuri care capătă diverse alte forme. (...) Utilizatorii vor dispune de instrumente mai bune pentru a semnala dezinformarea şi pentru a înţelege ceea ce văd. Noul cod va reduce şi factorii financiari care stimulează diseminarea dezinformării şi va facilita accesul cercetătorilor la datele platformelor.", potrivit vicepreşedintei Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă Vera Jourova.

Comisia Europeană a recomandat, la 17 iunie 2022, ca Republica Moldova să primească statutul de ţară candidată la aderarea la UE, însă cu îndeplinirea condiţiei ca executivul de la Chişinău să realizeze ''reforme importante'', potrivit preşedintei Comisiei, Ursula von der Leyen. Republica Moldova "dispune de o bază solidă pentru a garanta stabilitatea instituţiilor sale, democraţia, statul de drept, drepturile omului" şi "au fost realizate progrese pentru a asigura un bun climat de afaceri", dar "rămân de întreprins reforme economice esenţiale", a transmis executivul UE într-un comunicat. Condiţia este ca ''liderii ţării să menţină cursul'' în ceea ce priveşte reformele economice şi lupta împotriva corupţiei; ''credem că ţara are potenţialul de a se ridica la înălţimea cerinţelor'' unei candidaturi, a mai spus Ursula von der Leyen.

Executivul comunitar a anunţat, la 17 iunie 2022, că Georgia trebuie să îndeplinească anumite condiţii înainte de a i se putea acorda statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, conform Reuters. Potrivit unui comunicat al Comisiei, acestei ţări ar trebui să i se acorde statutul de candidat după ce vor fi abordate o serie de priorităţi. ''Pentru a reuşi, ţara trebuie acum să se unească din punct de vedere politic, pentru a proiecta o cale clară către reforma structurală şi către Uniunea Europeană - o cale care să stabilească în mod concret reformele necesare, să implice societatea civilă şi să beneficieze de un sprijin politic larg'', a declarat Ursula von der Leyen, la Bruxelles.

Consiliul European
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut public, la 16 iunie 2022, începerea rapidă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Macedonia de Nord şi Albania, conform DPA.

În cadrul conferinţei de presă comune cu preşedintele Macedoniei de Nord, Stveo Pendarovski, Charles Michel a evaluat acest proces drept o prioritate de vârf. Împreună cu Albania, Macedonia de Nord a primit confirmarea în martie 2020 că îndeplineşte condiţiile pentru începerea negocierilor de aderare.

Brexit
Executivul de la Londra a prezentat la 13 iunie 2022 proiectul de lege care ar putea, după adoptare, să revizuiască unilateral protocolul nord-irlandez negociat şi semnat de cabinetul Boris Johnson la data ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, potrivit AFP. Ministrul de externe britanic, Liz Truss, a menţionat că demersul este unul legal, nu încalcă dreptul internaţional, dar, în replică, executivul comunitar anunţând că va declanşa demersuri în justiţie. Vicepreşedintele CE Maros Sefcovic a făcut referire la posibilitatea reluării procedurii de infringement împotriva guvernului britanic din martie 2021, dar şi la posibilitatea iniţierii de noi acţiuni în justiţia europeană. Protocolul privind Irlanda de Nord are drept scop protejarea pieţei unice europene după Brexit.

La 15 iunie 2022, Comisia Europeană a lansat două noi proceduri juridice împotriva executivului britanic, ca prim demers faţă de anunţul premierului britanic Johnson de a elimina unilateral părţi din Protocolul privind Irlanda de Nord, conform DPA şi Reuters. Concomitent, executivul comunitar a precizat că intenţionează să reia negocierile cu Marea Britanie pentru a rezolva dificultăţile în legătură cu transportul produselor britanice în Irlanda de Nord.

Frontex
Agenţia Frontex a anunţat că în luna mai Uniunea Europeană s-a confruntat cu un număr crescut al intrărilor neautorizate din zona Balcanilor de Vest în spaţiul comunitar, conform Reuters. În perioada ianuarie - mai 2022, agenţia Frontex a înregistrat de trei ori mai multe cazuri de treceri ilegale prin graniţele Uniunii Europene comparativ cu perioada similară a anului trecut. Potrivit Frontex, majoritatea persoanelor depistate în urma trecerilor ilegale se aflau deja în Balcanii de Vest înainte de a intra în Uniunea Europeană.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului
La 16 iunie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Polonia pentru că a încercat să intimideze un judecător care criticase deschis reforma justiţiei din statul polonez, conform AFP. Măsurile luate împotriva magistratului Waldemar Zurek au urmărit să îl intimideze din cauza opiniilor sale în ce priveşte statul de drept şi independenţa justiţiei, potrivit comunicatului CEDO. Potrivit Curţii europene, autorităţile poloneze au încălcat articolele 6.1 (dreptul de acces la justiţie) şi 10 (privind libertatea de expresie) din textul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.Ca urmare a deciziei, Polonia trebuie să îi plătească reclamantului suma de 25.000 de euro.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât că reducerile de alocaţii impuse de guvernul Austriei imigranţilor ai căror copii trăiesc în ţara lor natală contravin legislaţiei comunitare, conform AFP. "Acest mecanism de adaptare constituie o discriminare indirectă bazată pe naţionalitate care nu este, în niciun caz, justificată", potrivit deciziei CJUE. Cazul judecat vizează reforme intrate în vigoare în 2019 care condiţionau alocaţiile de ţara unde trăiau copiii vizaţi. Reformele au provocat o reducere a alocaţiilor pentru zeci de mii de est-europeni care lucrau în Austria, în special în sectorul sănătăţii, şi ai căror copii au rămas în ţara lor de origine. Ca urmare a deciziei respective, în anul 2020, Comisia Europeană, susţinută de şase ţări membre este-europene, a sesizat pe această speţă CJUE. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)