Istoricul Florin Constantiniu s-a născut la 8 aprilie 1933, la Bucureşti, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

A absolvit studiile secundare la Colegiul "Sf. Sava" şi pe cele superioare la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1951-1956). În 1968, şi-a susţinut teza de doctorat cu tema: "Relaţiile agrare din Ţara Românească în secolul al XVIII-lea".

Academicianul Florin Constantiniu, la evenimentul prilejuit de comemorarea Actului Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918, organizat de Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc şi Asociaţia Mondială 'Pro Basarabia şi Bucovina”, Bucureşti, 26 martie 2009.

Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU / AGERPRES FOTO

Din anul 1957, a fost cercetător în cadrul Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" din Bucureşti. În 1977, 1983 şi 1987, a făcut cercetări în Franţa şi SUA. Este autorul a numeroase cărţi, studii şi articole, apărute în ţară şi în străinătate, referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României: "Un proiect românesc de coaliţie antiotomană din ultimul sfert al sec. XVI" (1963); "Relaţiile agrare din Ţara Românească în sec. XVIII" (1972), lucrare distinsă cu Premiul "N. Bălcescu" al Academiei Române; "De la Mihai Viteazul la fanarioţi. Observaţii asupra politicii externe româneşti" (1975); "Geneza feudalismului românesc: încadrare tipolitică" (1978); "Sensibilităţi şi mentalităţi în societatea românească a sec. XVII" (1980); "Însemnările unui agent secret britanic din ajunul insurecţiei române din august 1944" (1982), "Constantin Mavrocordat" (1985); "Între Hitler şi Stalin. România şi Pactul Ribbentrop-Molotov" (1991); "Dictatul de la Moscova (26-28 iunie 1940) şi relaţiile sovieto-germane" (1993); "Trecerea Nistrului. 1941. O decizie controversată" (1995, în colaborare); "O istorie sinceră a poporului român" (1997, cu mai multe ediţii ulterioare, ultima în 2008); "De la războiul fierbinte la războiul rece" (1999); "PCR, Pătrăşcanu şi Transilvania" (1945-1946) (2001); "1941. Hitler, Stalin şi România" (2002) ş.a.

A colaborat la elaborarea unor volume colective: "Istoria României" (vol. III, 1964); "Istoria lumii în date" (1969); "Istoria României în date" (1971); "Istoria poporului român" (1971); "România în anii celui de-al doilea război mondial" (3 vol., 1989); "Sovietizarea României. Percepţii anglo-americane" (1993); "Misiunile lui A.I. Vîşinski în România" (1997).

A fost distins cu Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române în 1972, precum şi cu Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de Cavaler (2000). A fost membru corespondent din 29 ianuarie 1999 şi membru titular din 2006 al Academiei Române, notează https://academiaromana.ro.

A murit la 13 aprilie 2012, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Academicianul Florin Constantiniu la întâlnirea comemorativă dedicată diplomatului şi omului politic Grigore Gafencu, organizată de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Bucureşti, 30 ianuarie 2009.