Cutremurul din 4 martie 1977, cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a făcut aproximativ 1.570 de victime, dintre care peste 1.390 numai în Bucureşti. În Capitală, peste 33 de clădiri mari s-au prăbuşit, majoritatea fiind situate în centrul oraşului.

Între aceste victime, pe lângă actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea - pe care deja i-am amintit în documentarele precedente -, s-au aflat şi alte nume importante ale vieţii artistice din România - actriţa Eliza Petrăchescu, scenograful Liviu Popa, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, cântăreaţa de muzică populară Filofteia Lăcătuşu, pianistul Tudor Dumitrescu, cascadorul Tudor Stavru.

***

Actriţa Eliza Petrăchescu s-a născut la Vaslui, la 15 iunie 1911. A absolvit Conservatorul de artă dramatică din Iaşi, în 1932, potrivit volumului "1234 cineaşti români" (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). A avut o prestigioasă activitate teatrală, pe scena Naţionalului din Iaşi şi la Teatrul Naţional din Bucureşti. Activitatea ei ca actriţă s-a concretizat în roluri foarte diverse, complexe, care au rămas în amintirea spectatorilor.

Sursa foto: www.ziarulmetropolis.ro

Din filmografia sa amintim: "Bijuterii de familie" (regia Marius Teodorescu, 1957), "Pasărea furtunii" (regia Dinu Negreanu, 1957), "Setea" (regia Mircea Drăgan, 1960), "Poveste sentimentală" (regia Iulian Mihu, 1961), "Codin" (regia Henri Colpi, 1963), "Amintiri din copilărie" (regia Elisabeta Bostan, 1965), "Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (regia Sergiu Nicolaescu, 1971), "Nunta de piatră" (regia Dan Piţa, Mircea Veroiu, 1972), "Felix şi Otilia" (regia Iulian Mihu, 1972), "Ilustrate cu flori de câmp" (regia Andrei Blaier, 1974), "Tănase Scatiu" (regia Dan Piţa, 1975).

***

Scenograful de teatru şi film Liviu Popa s-a născut la 17 octombrie 1921, la Oradea. A absolvit Institutul de Arhitectură "Ion Mincu", promoţia 1952, potrivit site-ului http://aarc.ro/. A semnat scenografia (uneori în colaborare) a numeroase filme, dintre care amintim: "Ciulinii Bărăganului" (regia Louis Daquin, 1957), "D-ale carnavalului" (regia Gheorghe Naghi, Aurel Miheles, 1958), "Setea" (regia Mircea Drăgan, 1960), "Celebrul 702" (regia Mihai Iacob, 1961), "Dragoste la zero grade" (regia Cezar Grigoriu, Geo Saizescu, 1964), "Dacii" (regia Sergiu Nicolaescu, 1966), "Tinereţe fără bătrâneţe" (regia Elisabeta Bostan, 1969), "Facerea lumii" (regia Gheorghe Vitanidis, 1971), "Felix şi Otilia" (regia Iulian Mihu, 1971), "Zestrea domniţei Ralu" (regia Dinu Cocea, 1971), "Porţile albastre ale oraşului" (regia Mircea Mureşan, 1973), "Casa de la miezul nopţii" (regia Gheorghe Vitanidis, 1975), "Premiera" (regia Mihai Constantinescu, 1976) ş.a., potrivit volumului "1234 cineaşti români" (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). De asemenea, a fost şi actor în câteva filme, în roluri mici, episodice, cum este cel din filmul "Paraşutiştii" (regia Dinu Cocea, 1972). A semnat scenografia şi pentru spectacole de teatru.

În 1972, a obţinut Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România, pentru filmul "Felix şi Otilia", ecranizare după "Enigma Otiliei" de George Călinescu.

***

Mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu s-a născut în 1942. Apreciată artistă a scenei lirice româneşti, ea a fost solistă a Operei Române din Bucureşti. Unele dintre rolurile sale emblematice au fost cele din operele "Carmen" de Georges Bizet, "Trubadurul" de Giuseppe Verdi, "Italianca în Alger" de Gioachino Rossini.

A apărut, alături de Mihai Panghe, Alfred Hoffman, Silvia Voinea şi Florin Diaconescu, pe LP-ul "Solişti ai Operei Române din Bucureşti", lansat de Electrecord, pe care se află înregistrări alături de Orchestra de Studio a Radioteleviziunii Române dirijată de Carol Litvin şi Ludovic Baci, conform site-ului https://www.discogs.com/.

***

Pianistul Tudor Dumitrescu s-a născut la 6 decembrie 1957. A studiat muzica de la vârsta de patru ani, mai întâi sub îndrumarea tatălui său, compozitorul Gheorghe Dumitrescu. A absolvit Liceul de muzică nr. 1 din Bucureşti şi Conservatorul "Ciprian Porumbescu". Între 1972 şi 1973 a participat la cursurile Universităţii de muzică "Franz Liszt" din Weimar.

A debutat ca pianist la concertele de tineret susţinute de Ateneul Român. Au urmat recitaluri la Radioteleviziune şi participarea la Festivalul Naţional al Tinerilor Muzicieni. A cântat împreună cu orchestre simfonice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Satu Mare, Craiova, Timişoara, Iaşi sau în diferite ansambluri camerale.

A scris piese pentru pian, lieduri, o lucrare pentru violoncel solo, un sextet pentru corn francez şi coarde. În decembrie 1988, la Bucureşti a fost iniţiat Concursul Internaţional de Pian "Tudor Dumitrescu". A doua ediţie a concursului a fost organizată în iunie 2009, conform volumului "Întâlniri cu muzicieni ai secolului XX" de George Sbârcea (Editura Muzicală, Bucureşti, 1984).

***

Solista de muzică populară Filofteia Lăcătuşu s-a născut la 7 iunie 1947 în satul Dealu Roşu, comuna Alunu, judeţul Vâlcea. A activat la Orchestra "Doina Gorjului" din 1969 până la sfârşitul vieţii, evoluând sub bagheta dirijorilor Gelu Barabancea şi Stelian Ghiocel. A efectuat turnee în ţară şi în străinătate.

Din repertoriul artistei amintim: "Lung e drumul Gorjului", "Jiule pe malul tău", "Gorjule, plai însorit", "Am auzit o minciună", "Lume, lume mi-ai fost dragă", "Am plâns neicuţă de dor", "De dragul gorjenilor", "Gilortule, apă rece", "Dragoste ce ai de gând", "De ce neică m-ai lăsat", "Cine-n lume a iubit", "Neică, plaiul tău gorjean", "Cine m-aude cântând", "Dor pribeag de unde vii", "Ascultă gorjeanule", potrivit volumului "Lăutari şi solişti din Gorj" (Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2006).

***

Cascadorul Tudor Stavru s-a născut în 1939, la Cernavodă şi a fost sportiv la Clubul Dinamo Bucureşti, unde a practicat kaiac-canoe. A făcut parte din prima generaţie de cascadori, formată de regizorul Sergiu Nicolaescu, în 1965-1966, selectând foşti sportivi de performanţă.

A debutat în calitate de cascador în filmul ''Dacii'', în 1967. Apoi a fost nelipsit din filmele istorice regizate de Sergiu Nicolaescu (''Mihai Viteazul'' (1971), ''Cu mâinile curate'' (1972), ''Ultimul cartuş'' (1973), ''Un comisar acuză'' (1974), ''Osânda'' (1976), ''Pentru Patrie'' (1977), ''Războiul Independenţei (serial TV, 1977) - regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis), dar şi în filmele altor regizori (''Săgeata căpitanului Ion'' - regia Aurel Miheleş (1972), ''Adio, dragă Nela'' - regia Cornel Todea (1972), ''Păcală'' (1974) - regia Geo Saizescu , ''Patima'' (1975) - regia Mircea George Cornea), potrivit site-ului cinemagia.ro.

În seara cutremurului se afla, împreună cu alţi colegi cascadori, la Râmnicu Vâlcea, unde filmau o comandă specială. A doua zi, au revenit toţi în Bucureşti, pentru a ajuta la operaţiunile de salvare, declara pentru AGERPRES, în 2017, cascadorul Paul Fister. Începând din 5 martie, timp de o săptămână, Tudor Stavru şi colegii lui Mircea Pascu, Aurel Popescu, Paul Fister, Szobi Cseh, Dan Steinhardt au fost zi şi noapte printre ruinele clădirilor prăbuşite din Bucureşti.

Sursa foto: ciclism.ro

În penultima seară de căutări la blocul "Nestor", Paul Fister şi Tudor Stavru au fost duşi în strada Al. Sahia (actuala stradă J.L. Calderon), unde era un imobil dărâmat. Se auzise o bătaie în zid, semn că exista un supravieţuitor care trebuia salvat. Cei doi au reuşit să scoată de sub dărâmături o fată, Livia Negoescu, care împlinise 22 de ani chiar în ziua cutremurului. Apoi s-au pregătit să plece spre Buftea cu autobuzul. Dar Tudor Stavru a pierdut autobuzul şi s-a întors la blocul "Nestor", să ceară o maşină care să-l ducă la Buftea. Impresionat de rugăminţile unui bătrân, a urcat din nou pe ruine, pentru a recupera ceva din apartamentul acestuia. La coborâre, a pus piciorul pe o grindă, sprijinindu-se în antebraţ de un perete, pentru a trece dintr-un balcon în altul. Dar o bucată din peretele de care se sprijinea s-a desprins şi Stavru a căzut în gol de la mare înălţime. A murit puţin mai târziu, la Spitalul Floreasca. A fost înmormântat la Cernavodă, la funeralii fiind prezenţi colegi cascadori, dar şi regizorii Sergiu Nicolaescu şi Doru Năstase. AGERPRES/ (Documentare - Marina Bădulescu, redactor arhiva foto - Elena Bălan, editor: Ruxandra Bratu)