Cutremur 1977: 45 de ani de la moartea regizorului Alexandru Bocăneţ (4 martie)
Regizorul Alexandru Bocăneţ s-a născut la 15 februarie 1944, în Bucureşti. A absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografie în 1968.
A început să lucreze în Radioteleviziune din timpul studenţiei. La început a fost atras de regia de montaj, de tăierea cadrelor, de multiplicarea acestora şi suprapunerea lor, revoluţionând cu aceste tehnici divertismentul de televiziune. Emisiunile create de el erau unice la acea vreme prin inventivitatea cu care "jongla" cu imaginile, cu planurile şi unghiurile de filmare.
A creat seria de emisiuni de divertisment ''Profil pe 625 de linii'' în care a reunit trei nume mari - Anda Călugăreanu, Florian Pittiş şi Dan Tufaru - împreună cu care a realizat zeci de show-uri de televiziune. Apoi a realizat ''Gala Lunilor'' - o emisiune la care a colaborat cu actori ca Florin Piersic, Carmen Stănescu, Stela Popescu, cu cântăreţi ca Aura Urziceanu, Mihaela Mihai, Margareta Pâslaru, Marina Voica, Doina Badea, Aurelian Andreescu, Angela Similea, Corina Chiriac, Stela Enache, dar şi cu orchestra condusă de Sile Dinicu şi cu ansamblul de balet condus de coregraful Cornel Patrichi. Scenografia şi costumele spectacolelor erau semnate de Doina Levintza, care i-a fost prietenă şi apoi i-a devenit soţie, potrivit site-ului http://tvr1.tvr.ro.
"Ideea emisiunilor s-a născut, în primul rând, într-un colectiv de prieteni: Anda Călugăreanu, Florian Pittiş, Dan Tufaru şi noi doi (...). Ne întâlneam în fiecare seară, inventam tot felul de scenete şi ne distram improvizând. (...) Astfel, noi doi am început să facem scenarii. Andu spunea cum le-ar vedea realizate, iar eu desenam cadru cu cadru. Atunci am avut ideea să mergem pe contrastul alb-negru şi aşa s-a născut şi am impus stilul alb-negru de televiziune. (...) Aveam un grup de colaboratori: Cornel Patrichi - coregraful emisiunii, baletul - care era mereu acelaşi, dar şi operatorii cei mai buni din acea vreme. Montajul îl făcea Andu, pe frază muzicală, pentru că el ştia şi cum să dozeze imaginea, ca să iasă contrastul alb-negru. Iar eu trebuia să inventez şi să confecţionez zeci de costume. Foloseam materiale neconformiste: hârtie, textil neţesut, şpan, rumeguş, fire electrice, pentru că televiziunea nu avea posibilitatea să confecţioneze atât de multe costume", povestea scenograful şi designerul Doina Levintza, conform site-ului http://www.tvr.ro/.
Muzicianul Marius Ţeicu era, la începutul anilor '70, în perioada de debut a carierei artistice şi îşi aminteşte cu plăcere de colaborările în televiziune cu regizorul Alexandru Bocăneţ.
"La începutul anilor '70, eram profesor corepetitor la Şcoala Populară de Artă, la clasa reputatei profesoare Florica Orăscu, unde am cunoscut nişte elevi foarte talentaţi - Angela Similea, Olimpia Panciu, Mihai Constantinescu, Adrian Romcescu, Dida Drăgan, Mirabela Dauer, Ioan Luchian Mihalea şi mulţi alţii. Într-o zi, a venit acolo Titus Munteanu, de la Televiziunea Română, care lucra împreună cu Alexandru Bocăneţ, Andu - cum îi spuneam noi, la realizarea unor emisiuni de divertisment. Eu repetam împreună cu Olimpia (Panciu - n.r.) şi cu Mihai (Constantinescu - n.r.) la nişte duete sau cântece în trio, iar Titus (Munteanu - n.r.) ne-a plăcut şi ne-a zis: 'Haideţi să vă cunoască Bocăneţ!'. Ne-am dus la Televiziune şi atunci l-am cunoscut pe Andu. Bineînţeles că ştiam despre el, văzusem deja acele emisiuni extraordinare pe care le făcea în alb-negru, el avea un stil propriu", a declarat pentru AGERPRES Marius Ţeicu.
Compozitorul a amintit şi de colaborarea cu coregraful Cornel Patrichi şi baletul condus de acesta, nelipsit din spectacolele realizate de Bocăneţ. Totodată, muzicianul şi-a exprimat regretul că nu a reuşit să ducă la final un proiect al unui film muzical împreună cu Alexandru Bocăneţ.
"Andu Bocăneţ era un om extraordinar, un profesionist desăvârşit. Dovadă este faptul că încă se vede 'amprenta' pe care a lăsat-o asupra multor realizatori de emisiuni. Atunci era o singură televiziune - TVR; dar după 1990, unii realizatori din TVR s-au dus la alte televiziuni particulare/private şi au pus bazele unor emisiuni acolo, iar influenţa lui se vede. Andu era foarte talentat, meticulos, muncitor, scrupulos - adică nu trecea de niciun element fără să-l facă aşa cum trebuie, începând de la pregătirea filmărilor. El lucra atunci cu Cornel Patrichi şi cu Titus Munteanu, erau o echipă. Ne-am înţeles foarte bine toţi, puneam la cale emisiuni, ne întâlneam, discutam. Eu, când făceam muzica, deja ştiam ce o să se întâmple acolo, pe platoul de filmare, deci era o conlucrare între mine, Patrichi, Bocăneţ şi Titus. La un moment dat, trebuia să ne întâlnim şi să discutăm - eu şi Andu -, ca să facem un film muzical. Dar a venit cutremurul din 1977 şi... nu ne-am mai întâlnit. Îmi pare foarte rău că l-am pierdut atât de devreme şi într-un mod atât de tragic. Dar toate emisiunile făcute de Andu Bocăneţ - ca şi cele făcute ulterior de Titus Munteanu - stau 'în picioare' şi în ziua de astăzi.", a mai spus, pentru AGERPRES, compozitorul Marius Ţeicu.
''Un orfelin iubea o orfelină'' (1976) şi ''Gloria nu cântă'' (1977) sunt cele două filme pe care Alexandru Bocăneţ a apucat să le ducă la bun sfârşit, notează site-ul CineMagia.ro. A mai realizat pentru televiziune spectacolele ''În noaptea asta toată lumea e a mea'' (1974), ''Vreau să spun!''(1974), ''Bună seara, Domnule Wilde!'' (1976).
După 11 ani de muncă neîntreruptă în televiziune şi sute de emisiuni care îi poartă amprenta inconfundabilă, cutremurul din 4 martie 1977 i-a curmat brusc viaţa, la vârsta de 33 de ani. Se afla în vizită la prietenul său, regretatul actor Toma Caragiu, când s-a produs cutremurul. Au murit amândoi striviţi sub dărâmături, la blocul "Continental".
Jurnalistul Aristide Buhoiu scria, în cartea ''4 martie 1977. Secunde tragice, zile eroice. Din cronica unui cutremur'', apărută în seria ''Reporter XX'', în 1977, la Editura Junimea, Iaşi, referindu-se la zilele care au urmat după 4 martie 1977: ''Am sperat ceasuri la rând că totul nu e decât o farsă, că maşina lui Alexandru Bocăneţ e parcată întâmplător în faţa blocului în care locuieşte Toma Caragiu, că azi sau mâine îl voi vedea urcându-se la volan şi, cu nonşalanţa-i ştiută, îmi va face cu mâna. Dar Bocăneţ a plecat pe drumul fără întoarcere. (...) Alexandru Bocăneţ a dominat cu emisiunile şi spectacolele sale ecranele televizoarelor tocmai pentru că era un dăruit al profesiei sale, un veşnic îndrăgostit, un nebun sublim. (...) Îl revăd la pupitrul de regie al televiziunii. Cum să nu-mi amintesc acele savuroase emisiuni 'Profil pe 625 de linii', cu tripleta Anda Călugăreanu, Dan Tufaru, Florian Pittiş? Cum să nu-mi amintesc de maratoanele sale reunite sub titlul 'Gala lunilor', de transmisiile sale unice de la festivalurile Mamaia? (...) În zilele când a plecat atât de grăbit dintre noi Bocăneţ era în febrila aşteptare a unei premiere. Căci de-abia terminase primul său film pentru marele ecran, o savuroasă comedie muzicală, în care - ce bizară coincidenţă! - rolul principal îl juca Toma Caragiu!... Filmul se numeşte 'Gloria nu cântă' şi trebuia să aibă premiera la sfârşitul lunii martie. Regizorul Alexandru Bocăneţ nu va fi însă prezent la premiera filmului său''.
Oamenii care l-au cunoscut şi cu care a lucrat Alexandru Bocăneţ îşi amintesc mereu de el, spunând că golul lăsat n-a mai putut fi acoperit. În memoria regizorului, Studioul 3 al Televiziunii Române poartă în prezent numele lui Alexandru Bocăneţ. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu)
Sursa foto: tvr.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 octombrie
Este a 282-a zi a anului 2026. Au mai rămas 83 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 23 m și apune la 18 h 42 m. Luna răsare la 05 h 54 m și apune la 17 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Kimjang, procesul tradițional de preparare și împărțire a kimchi-ului în Republica Coreea
Kimchi este denumirea coreeană pentru legumele conservate, condimentate cu mirodenii și fructe de mare fermentate. Kimjang, procesul tradițional de preparare și împărțire a kimchi-ului, reafirmă identitatea coreeană și reprezintă o oportunitate excelentă de a consolida cooperarea în cadrul familiei, explică site-ul
8 octombrie - Ziua mondială a vederii
Ziua mondială a vederii ('World Sight Day' - WSD) este marcată anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, respectiv la 8 octombrie anul acesta, pentru a sublinia importanța sănătății ochilor și necesitatea ca toți să aibă acces egal la îngrijire oftalmologică, conform https:/
Ziua Europeană a Donării (European Donation Day - EDD) (8-10 octombrie)
Ziua Europeană a Donării (European Donation Day - EDD) - oficial, Ziua Europeană a Donării de Organe, Țesuturi și Celule - reprezintă o rază de speranță pentru cei care au nevoie de un tratament capabil să le salveze sau să le schimbe viața. Este un prilej de a recunoaște generozitatea donatorilor și a familiilor acestora, de a crește gradul de conștientizare cu privire la i
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Pelaghia și Taisia Greco-catolice Sf. cuv. Pelaghia Romano-catolice Ss. Ioan Calabria, pr.; Pelagia, fc. m. Sfânta Cuvioasă Pelaghia este pomenită în calendarul creștin ortodox în ziua de 8 octombrie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 octombrie
Este a 281-a zi a anului 2026. Au mai rămas 84 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 22 m și apune la 18 h 44 m. Luna răsare la 04 h 42 m și apune la 17 h 35 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul Lewis Capaldi
Lewis Capaldi, născut la 7 octombrie 1996 la Glasgow, Scoția, este un cantautor celebru a cărui voce puternică și interpretare plină de pasiune i-au adus un public numeros la nivel mondial, precum și o serie de single-uri și albume de succes. A pătruns în curentul muzical pop dominant la sfârșitul anilor 2010, cu piese precum 'Bruises' și hitul internațio
7 octombrie - Ziua mondială a bumbacului
Ziua mondială a bumbacului este sărbătorită în 2026 în cadrul evenimentului cu tema 'Cotton for Good: Building Prosperity Through Trade, Transformation and Partnership', organizat în Tașkent, Uzbekistan, potrivit www.fao.org. Bumbacul reprezintă o cultură, un mod de viață și o tradiție
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 7 octombrie
Ortodoxe Sf. Mari Mc. Serghie și Vah; Sf. Mc. Iulian preotul, Chesarie diaconul și Polihornie Greco-catolice Sf. m. Sergiu și Vach; Sf. Fecioară Maria, Regina Rozariului Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regina Rozariului Sfinții Mari Mucenici Serghi
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 octombrie
Este a 280-a zi a anului 2026. Au mai rămas 85 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 20 m și apune la 18 h 46 m. Luna răsare la 03 h 28 m și apune la 17 h 15 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 octombrie
Ortodoxe Sf. Ap. Toma; Sf. Mc. Erotiida Greco-catolice Sf. ap. Toma Romano-catolice Sf. Bruno, pr. Sfântul Apostol Toma este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 6 octombrie. ''Sfântul Apostol
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 octombrie
Este a 279-a zi a anului 2026. Au mai rămas 86 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 19 m și apune la 18 h 48 m. Luna răsare la 02 h 11 m și apune la 16 h 53 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Luca Niculescu, desemnat de președintele Nicușor Dan candidat la funcția de premier (fișă biografică)
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, la 5 octombrie 2026, pe Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, să formeze Guvernul, în urma noilor consultări care au avut loc la Palatul Cotroceni
PERSONALITATEA ZILEI: Basul Pompeiu Hărășteanu
Basul Pompeiu Hărășteanu, artist de talie internațională, cu o carieră impresionantă în slujba artei interpretative românești, rămâne una dintre vocile emblematice ale Operei bucureștene din ultimele decenii și basul cel mai longeviv din istoria scenei lirice românești. A dat viață unor personaje dintr-un spectru stilistic ce se întinde de la Mo
5 octombrie - Ziua mondială a habitatului (ONU)
Ziua mondială a habitatului este sărbătorită, anual, în prima zi de luni a lunii octombrie, în 2026, la data de 5 octombrie, și este recunoscută de Organizația Națiunilor Unite drept un prilej de a reflecta asupra situației localităților urbane și asupra dreptului fundamental al tuturor oamenilor la o locuință adecvată. Ziua mondială a habitatului dă startul even










