TIMP LIBER: Parcul Carol I (cunoscut şi sub numele de Parcul Libertăţii)
Parcul Carol I, unul dintre cele mai frumoase din Capitală, a fost proiectat în urmă cu peste un secol de arhitectul peisagist elveţian Eduard Redont. Suprafaţa parcului situat pe Dealul Filaretului, acoperit altădată de vii, este de 45 de hectare. Parcul a fost inaugurat în 1906, cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I şi 25 de ani de la proclamarea Regatului României. Atunci a fost organizată o expoziţie jubiliară în care a fost prezentat şi parcul, menţionează site-ul https://www.cmpgb.ro. În perioada 1948-1991, s-a numit Parcul Libertăţii.
Pentru amenajarea sa au fost plantaţi peste 4 mii de arbori mari, aproape 6 mii de arbori coniferi, peste 48 de mii de arbuşti, numeroase plante şi flori. De amenajare s-au ocupat grădinarii horticultori Samuel şi Louis Leyraz. Parcul are şi un lac pentru agrement care se întinde pe două hectare.
Aleea centrală este amplă, construită în stil geometric, fiind mărginită de arbuşti, straturi de flori şi două alei cu tei. Aleile de centură care încep de la intrarea în parc se leagă şi cu celelalte alei prin numeroase ramificaţii radiale. Toată vegetaţia este grupată pentru a crea imagini apropiate peisajelor naturale. Bordurile de buxus, rabatele cu trandafiri şi aliniamentele de tei imprimă parcului o ţinută specială. În parc există şi un exemplar de Sequoia gigantea, arbore declarat monument al naturii.
Geamia musulmană din Parcul Libertăţii (în prezent Parcul Carol I), 1951.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
În faţa intrării principale în parc se află Fântâna Zodiac, singura care nu a fost mutată din locul ei în timpul comunismului. După intrarea în parc, pe partea stângă se găseşte Muzeul Naţional Tehnic "Dimitrie Leonida", realizat după modelul Muzeului Transporturilor din Berlin. Aici pot fi admirate obiecte din diferite ramuri ale tehnologiei: optică, mecanică, magnetism şi electricitate.
Imagine din Parcul Carol din Capitală, 2020
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Potrivit proiectului Municipalităţii, Muzeul Naţional Tehnic Leonida va fi unit cu fostele Uzine Electrice Filaret, iar ulterior transformat într-o platformă a ştiinţei şi tehnicii, după modelul parizian Platforma La Villette, precizează site-ul https://www.cmpgb.ro.
Alee din Parcul Libertăţii, 1952.
Foto: (c) LAZAR SCHINDERMAN/ AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
Pe aleea principală există două statui mari, albe care reprezintă doi bărbaţi, denumite Giganţii. Acestea au fost amplasate iniţial în zona Mausoleului şi a peşterii artificiale. Cele două statui erau însoţite de o statuie denumită Frumoasa Adormită. Conform unei legende, doi fraţi iubeau aceeaşi femeie, dar din cauza iubirii lor neîmplinite, fraţii au fost transformaţi în piatră, iar femeia, în cascadă. Statuia Frumoasei Adormite a fost mutată, în urmă cu mulţi ani, în Parcul Herăstrău.
Aleea principală din Parcul Carol I la a X-a ediţie a Festivalului Luminii, 2018.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
O altă atracţie a parcului o reprezintă Turnul lui Vlad Tepeş, care adăposteşte un rezervor de apă şi care este o reproducere a Cetăţii Poenari, ridicată de acelaşi voievod. Turnul poate fi vizitat doar de două ori pe an - de Ziua Eroilor (9 mai) şi de Ziua Armatei (25 octombrie). În prezent, aici este sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Eveniment organizat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor la Castelul Ţepeş din Parcul Carol, 2016.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Memorialul Eroilor Neamului, din Parcul Carol, cu prilejul evenimentului Noaptea Muzeelor, editia 2018.
Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO
Arenele Romane, cu o capacitate de 5.000 de locuri în aer liber, sunt amplasate la marginea parcului, acolo organizându-se diferite concerte ori spectacole.
Alte puncte de interes ale parcului sunt Fântâna Cantacuzino - un monument de artă în stil neoclasic construit în 1870, fiind decorată pe faţadă şi părţile laterale cu basoreliefuri şi plăci din ceramică ce reprezintă cavaleri medievali şi steme - şi Observatorul Astronomic. Totodată, copiii beneficiază de locuri de joacă în interiorul cărora există şi aparatură pentru fitness, mai notează site-ul https://www.cmpgb.ro.
Observatorul Astronomic din Parcul Carol, 2015.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Fântâna din Parcul Carol I.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Cel mai cunoscut şi mai impunător monument din Parcul Carol este Mausoleul, acesta fiind ridicat după planurile arhitecţilor Horia Maicu şi Vasile Cucu. Mausoleul din Parcul Carol a fost inaugurat în 1963.
Mausoleul din Parcul Libertăţii (Parcul Carol), 1989.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK/ AGERPRES FOTO/ARHIVA
După Primul Război Mondial, România a decis, urmând exemplul Franţei, să înalţe un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe câmpul de luptă. În 1923, conducerea statului român a decis ca, în semn de veşnică cinstire, simbolul sacrificiului celor căzuţi pentru reîntregirea patriei să fie reprezentat de osemintele unuia dintre ostaşii anonimi căzuţi pe fronturile de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Bucureşti, din Dobrogea, Transilvania sau Basarabia. Pentru alegerea sicriului cu osemintele Eroului Necunoscut a fost desemnat elevul Amilcar C. Săndulescu de la Liceul Militar "Dimitrie A. Sturdza" din Craiova, premiant şi orfan de război, care s-a oprit în faţa unui sicriu şi a spus "Acesta este tatăl meu". A doua zi, 15 mai, sicriul cu Eroul Necunoscut, învelit în drapelul tricolor şi purtat pe braţe de către o gardă de ofiţeri, cavaleri ai Ordinului militar "Mihai Viteazul", a fost depus pe vagonul-platformă al unui tren special şi transportat la Bucureşti. În Gara de Nord a avut loc o ceremonie la care au participat Regele Ferdinand, oficiali ai statului, personalităţi politice şi militare. A urmat o slujbă oficiată de înalţi prelaţi în frunte cu Mitropolitul Miron Cristea, după care sicriul a fost transportat la biserica ''Mihai Vodă'', notează site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor - https://www.once.ro/.
Lebede in Parcul Carol I din Bucureşti.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
În ziua de 17 mai 1923, cortegiul cu sicriul a pornit spre Parcul Carol, unde, după o ceremonie religioasă săvârşită de mitropolit şi după un discurs ţinut de regele Ferdinand a avut loc ceremonia înhumării, încheiată cu defilarea trupelor. Mormântul era o criptă acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede a fost încrustat următorul epitaf: ''Aici doarme fericit întru Domnul Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfă pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite. 1916-1919''. În anul 1927 a fost realizat un ansamblu funerar, după planurile sculptorului Emil Willy Becker, şi a fost aprinsă o candelă a cărei flacără ardea zi şi noapte.
Eveniment organizat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, la rotonda Memorialul Eroilor Neamului din Parcul 'Carol I', 2016.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
În timpul regimului comunist, în decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a fost demontat şi strămutat la Mausoleul din Mărăşeşti. După decembrie 1989, proiectul aducerii monumentului Eroului Necunoscut în Bucureşti a fost reluat la 1 iunie 1991, când reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război reaminteau ministrului Apărării Naţionale despre ''iniţiativa readucerii osemintelor Eroului Necunoscut de la Mărăşeşti la Bucureşti şi reînhumarea în Parcul Libertăţii, în locul iniţial''. La 20 septembrie 1991 a fost dată Hotărârea de Guvern nr. 666 privind strămutarea Mormântului Ostaşului Necunoscut în municipiul Bucureşti.
Manifestări organizate de Ministerul Apărării Naţionale, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, cu prilejul Zilei Eroilor, 2021.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
La 26 octombrie, sicriul, aşezat pe un afet de tun, a ajuns în Parcul Carol din Bucureşti, şi depus apoi pe un catafalc în faţa mormântului. Apoi sicriul a fost aşezat în criptă, iar peste el au fost răsturnaţi săculeţii cu pământ adus din toate judeţele ţării. Ceremonia s-a încheiat cu 21 de salve de artilerie.
Manifestări organizate la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Naţională a României, în 2018.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
La Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol sunt organizate în fiecare an ceremonii cu prilejul Zilei Naţionale a României - 1 Decembrie, Zilei Armatei Române - 25 octombrie, precum şi cu prilejul Zilei Eroilor, care este sărbătorită de Ziua Înălţării Domnului. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Imagine din Parcul Libertăţii (în prezent Parcul Carol I), 1950.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
21 aprilie - Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania
Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania este marcată la data de 21 aprilie, începând din 2024, pentru a sublinia importanța relațiilor bilaterale româno-germane. Această zi a fost instituită prin Legea 79/2024 adoptată de Parlamentul României și promulgată la 4 aprilie 2024. Proiectul a fost inițiat, în
Consiliul Afaceri Externe al UE pe teme precum Ucraina, Liban, Orientul Mijlociu (21 aprilie)
Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene se reunește la 21 aprilie, la Luxemburg, urmând să ia în dezbatere teme precum războiul din Ucraina, războiul din Iran, Orientul Mijlociu (Liban), Caucazul de Sud, Sudan etc., conform consilium.europa.eu. Reuniunea
21 aprilie - Ziua mondială a creativității și inovației (ONU)
Ziua mondială a creativității și inovației este dedicată ideilor noi, soluțiilor inventive și modului în care creativitatea ajută la dezvoltarea societății, economiei și tehnologiei. A fost recunoscută de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în anul 2007 și este celebrată, anual, pe 21 aprilie, la șase zile de la data nașterii celui mai de seamă reprezentant al Ren
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 aprilie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Ianuarie, episcop de Benevent; Sf. Mc. Teodor din Perga; Sf. Mc. Alexandra împărăteasa Greco-catolice Sf. ep. m. Ianuarie și cei împreună cu el; Sf. m. Teodor din Perga Pamfiliei Romano-catolice Sf. Anselm, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 aprilie
Este a 111-a zi a anului 2026. Au mai rămas 254 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 07 m. Luna răsare la 08 h 42 m și apune la 00 h 30 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
UN SECOL DE CINEMATOGRAFIE: Realizarea dispozitivului Vitaphone de sincronizare a sunetului cu imaginea în mișcare în producțiile de film (20 aprilie)
Îndustria cinematografică după Primul Război Mondial a fost revoluționată în 1926 prin inițierea sistemului care introducea sunetul sincronizat cu imaginile în mișcare. La 20 aprilie 1926, a apărut dispozitivul numit Vitaphone, realizat de companiile Bell Telephone Laboratories și Western Electric, conform
20 aprilie - Ziua limbii chineze (ONU)
Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii, a literaturii și a poeziei chineze în cultura lumii. Celebrarea acestei zile vizează promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, menționează www.un.org.
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 20 aprilie
Ortodoxe Sf. Ier. Teotim, episcopul Tomisului; Sf. Cuv. Teodor Trihina Greco-catolice Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Ss. Anicet, pp.; Marcian, călug. Sfântul Teotim, episcop al Tomisului, este pomenit în ca
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie
Este a 110-a zi a anului 2026. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 24 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 07 h 46 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Prima ediție a Caravanei Alpin Film Festival la București (19 aprilie)
La 19 aprilie 2026, Cinema Muzeul Țăranului găzduiește prima ediție a Caravanei Alpin Film Festival la București. Evenimentul include proiecția a patru filme, întâlniri cu invitați speciali și personalități ale lumii montane, precum și activități sportive precum ateliere de alergare urbană și escaladă pe un turn instalat în curtea Muzeului Țăranului Rom&aci
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Duminica a 2-a după Paști (a Sf. Apostol Toma) Greco-catolice Duminica a 2-a a Paștilor (a lui Toma). Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Duminica a 3-a a Paștelui Sf. Leon al IX-lea, pp. Sf&ac
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2026. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 07 h 03 m și apune la 23 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 75 de ani de la semnarea Tratatului privind crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (18 aprilie)
După cel de-Al Doilea Război Mondial, statele europene au început demersuri pentru găsirea unor modalități de cooperare postbelică pentru a evita apariția unui nou conflict în spațiul european. Franța și Germania au fost țările interesate de coagularea unei piețe comune europene în ceea ce privește cărbunele și oțelul, aceste două materii pri
FRAGMENT DE ISTORIE: 520 de ani de la punerea pietrei de temelie a Bazilicii Sfântul Petru (18 aprilie)
Bazilica Sfântul Petru a fost construită pe locul unde a fost crucificat, în anul 67, Sfântul Apostol Petru, pe Câmpia Vaticanului. La început a fost doar un monument comemorativ, însă, în cinstea primului între Apostoli, împăratul Constantin cel Mare (306-337) a construit apoi, deasupra mormântului a
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Eric Roberts
Actorul Eric Roberts a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru rolul său din 'Runaway Train' (1985) și de trei ori la Globul de Aur pentru 'Runaway Train, Star 80' (1983) și 'King of the Gypsies' (1978). A fost aclamat la Festivalul de Film Sundance pentru rolul din 'A Guide to Recognizing Your Saints' (2006) și 'It's My Party' (1