Istoricul Dinu C. Giurescu s-a născut la 15 februarie 1927, la Bucureşti, într-o cunoscută familie de istorici, tatăl său fiind istoricul Constantin C. Giurescu. A urmat cursurile Colegiului ''Sf. Sava'', apoi cursurile Facultăţii de Istorie din Bucureşti, luându-şi licenţa în anul 1955 şi apoi doctoratul în istorie, la aceeaşi facultate, în anul 1968.

A fost muzeograf la Muzeul de Artă din Bucureşti, secţia ''Artă veche românească'' (1956-1964), cercetător în domeniul istoriei diplomaţiei la Oficiul de Studii şi Documentare al Ministerului de Externe (1964-1968), conform Dicţionarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

În perioada 1968-1987 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti, titular al cursului de istoria civilizaţiei europene, apoi, între 1988-1990, profesor invitat (''visiting professor'') în SUA, la William Paterson College, Wayne, New Jersey şi la Texas A&M University, College Station, Texas. În perioada 1990-2011, a fost profesor, apoi profesor consultant la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

Foto: (c) CODRUŢA DRĂGOESCU/Arhiva istorică AGERPRES

Activitatea sa ştiinţifică, reunită în numeroase studii şi lucrări, cuprinde o arie bogată şi diversă: arta românească a secolelor XIV-XVIII ("Contribuţii la studiul broderiilor de la Trei Ierarhi", 1960); "Arta metalelor preţioase în Ţara Românească în secolele XIV-XVI", 1962 ş.a.); studiul civilizaţiei române în sec. XIV-XVIII ("Ţara Românească în secolele XIV-XV", 1973), lucrare distinsă cu Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române); caracteristici ale feudalismului românesc şi relaţii economice ("Relaţiile economice ale Ţării Româneşti cu ţările Peninsulei Balcanice în perioada feudalismului timpuriu", 1964); "Relaţiile economice ale Ţării Româneşti cu Peninsula Balcanică în secolele XIV-XVI" (1965); istoria diplomaţiei româneşti (''N. Titulescu, Documente diplomatice'', 1967) şi ''M. Kogălniceanu, Documente diplomatice'' (1972), în colaborare ş.a.

A întocmit totodată sinteze de istorie naţională ("Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi" 1971, în colaborare); "Istoria românilor" (1974-1975, în colaborare); "Istoria ilustrată a românilor" (1981-1982) ), precum şi monografii, precum "Ion Vodă cel Viteaz" (1974). O serie de lucrări ale sale sunt consacrate problemelor de istorie contemporană: ''Guvernarea Nicolae Rădescu'' (1996), ''România în al doilea război mondial'' (1999), ''Imposibila încercare. Greva regală 1945'' (1999), ''Cade Cortina de fier: România 1947'' (2002) etc.

A fost coordonatorul volumului "Istoria României în date", apărut în 2003 la Editura Enciclopedică, precum şi al volumului "România şi comunismul: o istorie ilustrată" (autori Alexandru Ştefănescu şi Ilarion Tiu, Editura Corint), lansat la 10 iunie 2010, la Salonul Internaţional de Carte Bookfest. La 26 noiembrie 2011 a fost lansat, la Târgul de Carte "Gaudeamus", volumul "O istorie ilustrată a diplomaţiei româneşti (1862-1947)", ediţia în limba română, avându-i ca autori pe Dinu C. Giurescu, Rudolf Dinu şi Laurenţiu Constantiniu (ediţia în limba engleză a apărut în decembrie 2010).

Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO

A militat împotriva demolării unor importante monumente istorice şi de artă, cărora le-a consacrat lucrarea "The Razing of Romania's Past" (1989), după cum se aminteşte în Dicţionarul ''Membrii Academiei Române''.

La 13 noiembrie 1990, a devenit membru corespondent, apoi, din 21 decembrie 2001, membru titular al Academiei Române. A fost preşedintele de onoare al Asociaţiei Tradiţia Militară (ATM), reprezentantă a României în Uniunea Europeană a Asociaţiilor Istorico-Militare. În perioada 2001-2005, a fost director al Muzeului Ţăranului Român.

Istoricul Dinu C. Giurescu a candidat la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, fiind propus din partea Partidului Conservator să candideze pe listele USL. A fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, colegiul uninominal nr. 19, conform site-ului www.cdep.ro. Membru al Grupului parlamentar Liberal Conservator, a fost decanul de vârstă al Camerei Deputaţilor în acea legislatură. A făcut parte din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, precum şi din Grupul parlamentar de prietenie cu Marele Ducat de Luxemburg (până în mai 2014). A demisionat din funcţia de deputat, începând cu data 12 mai 2014, şi s-a retras din politică, decizie luată după ce a fost ales vicepreşedinte al Academiei Române, la 24 aprilie 2014. Acad. Dinu Giurescu a fost propus de acad. Dan Berindei şi a fost desemnat vicepreşedinte al Academiei Române din partea domeniului umanist. După ce a fost operat pe cord deschis, la începutul lunii august 2014, nu a mai deţinut funcţia de vicepreşedinte al Academiei Române.

Dinu C. Giurescu a publicat peste 30 de volume de autor şi volume în colaborare şi a semnat zeci de prefeţe sau postfeţe, îngrijiri de ediţii, articole, fiind, de asemenea, autorul (în colaborare) a două manuale didactice. A participat, de-a lungul timpului, la numeroase conferinţe, expuneri, mese rotunde, reuniuni ştiinţifice din ţară şi străinătate, emisiuni la televiziune şi la radio. În 2013 şi-a donat întregul fond de carte, constituit din mii de volume, Bibliotecii Judeţene ''Alexandru şi Aristia Aman'' din Craiova.

La 11 mai 2011 i-a fost conferită de către Regele Mihai I distincţia "Nihil sine Deo". Fundaţia "Societatea civilă" i-a acordat, în 2010, "Premiul de excelenţă Opera Omnia", iar în cadrul Galei Premiilor Flacăra din 5 decembrie 2011 i-a fost decernat un premiu la secţiunea ''Ştiinţă''. La 3 decembrie 2014, la Gala Premiilor Brâncoveanu, decernate de Fundaţia Alexandrion, i-a fost decernat un premiu, la secţiunea ''Cariere'', pentru întreaga activitate, iar la 15 martie 2016 a fost desemnat membru de onoare al Fundaţiei Europene Titulescu, la aniversarea a 25 de ani de la constituirea acesteia.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

La 28 februarie 2017 Consiliul General al Capitalei a adoptat o hotărâre prin care istoricului Dinu C. Giurescu i-a fost acordat titlul de cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti. Dinu C. Giurescu s-a numărat printre personalităţile culturale ajunse la senectute care au fost omagiate la 15 ianuarie 2018, la Ateneul Român, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale.

Academicianul Dinu C. Giurescu a murit la 24 aprilie 2018. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril)