FRAGMENT DE ISTORIE: Începerea construirii primei autostrăzi din România - autostrada Bucureşti-Piteşti (4 februarie)
La 4 februarie 1967 începea construcţia Autostrăzii Bucureşti - Piteşti, prima autostradă din România, denumită şi A1, care a fost proiectată de către specialiştii de la Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA).
Lucrările de construcţie au fost finalizate în 1972, autostrada având o lungime de 96 de kilometri şi patru benzi de circulaţie.
Autostrada Bucureşti - Piteşti este amplasată pe Coridorul IV Pan-European de transport care traversează teritoriul României (Nădlac - Arad - Deva - Orăştie - Sebeş - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Piteşti - Bucureşti - Feteşti - Constanţa).
O ştire Agerpres din 22 mai 1968 despre construcţia Autostrăzii Bucureşti-Piteşti relata că ''recent, în graficul de execuţie a fost consemnată începerea turnării fundaţiei de beton a părţii carosabile din zonele Ioneşti şi Ciorogârla''. În aceeaşi ştire se consemna faptul că pe şantierele autostrăzii erau utilizate staţii automate de preparare a asfaltului, combine de stabilizare a fundaţiilor, precum şi echipament electronic de control al diferitelor faze ale proceselor tehnologice, precum şi faptul că, potrivit proiectului, la sfârşitul anului urma să fie terminată construcţia sectorului Bucureşti-Ciorogârla-Petreşti în lungime de 36 km.
Foto: (c) RADU CRISTESCU/Arhiva istorică AGERPRES
Potrivit unei alte ştiri Agerpres, preluată de ziarul ''Scânteia'' din 9 ianuarie 1970, şantierele Departamentului transporturilor auto, navale şi aeriene terminaseră executarea primelor două benzi de circulaţie ale autostrăzii care urma să lege Capitala de oraşul Piteşti. ''Noua arteră, în lungime de 100 km, va străbate cea mai mare parte din terasa Argeşului, în apropiere de localităţile Ciorogârla, Bolintinul, Ioneşti şi Găeşti. În scopul sporirii vitezei de circulaţie a autoturismelor până la 140 km pe oră, a tonajului, precum şi a siguranţei rutiere s-au amenajat pasaje denivelate peste liniile ferate ce pornesc din Bucureşti spre Craiova şi Giurgiu, curbe şi pante caracterizate printr-o mare vizibilitate, locuri de parcare. Odată cu primele zile ale anului 1970 constructorii au început lucrările cuprinse în faza a doua - executarea restului de două benzi de circulaţie'', mai relata ştirea Agerpres.
Foto: (c) RADU CRISTESCU/AGERPRES FOTO
Începând cu data de 11 septembrie 1972, pe autostrada Bucureşti -Piteşti urma să fie permisă şi circulaţia autocamioanelor de toate categoriile, cu excepţia trailerelor şi autocamioanelor de gabarit depăşit, care puteau folosi, în continuare, traseul drumului naţional nr. 7 Bucureşti-Găeşti-Piteşti, informa ziarul ''România liberă'' din 7 septembrie 1972. DN 7, prin Bucureşti-Titu-Găeşti-Piteşti, este folosit şi ca rută alternativă în perioade de aglomerare pe Autostrada Bucureşti-Piteşti.
Foto: (c) RADU CRISTESCU/AGERPRES FOTO
Autostrada Bucureşti-Piteşti a suferit lucrări de reabilitare efectuate în perioada 1997-2000, precum şi mai multe reparaţii efectuate între anii 2002 şi 2004. În 2003 au avut loc lucrări de reparare a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti pe tronsonul km 23-46, prin tehnica ranforsării.
Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES
După modernizarea ale cărei lucrări s-au încheiat în anul 2000, Autostrada Bucureşti-Piteşti a fost dotată cu trei noduri rutiere şi zece pasaje superioare noi (din totalul de 14 noduri rutiere şi 26 de pasaje). Modernizarea a mai presupus reabilitarea a cinci poduri de traversare, precum şi amplasarea a 210 km de parapet.
Foto: (c) MARIAN MIHAI/ AGERPRES FOTO
În 2004 au început lucrările de realizare a şoselei de centură din partea de est a oraşului Piteşti, de fapt o extindere a Autostrăzii Bucureşti - Piteşti. Centura ocolitoare a municipiului Piteşti (14 km de autostradă, cu două benzi pe sens) a fost dată în folosinţă în noiembrie 2007.
Foto: (c) MARIAN MIHAI /AGERPRES FOTO
La 22 octombrie 2008 a fost inaugurat pasajul rutier subteran de la Bascov, judeţul Argeş, cu o lungime totală de 760 de metri, din care 230 de metri de tunel acoperit. Pasajul subteran de la Bascov face legătura între autostrada A1, care ocoleşte municipiul Piteşti prin est şi DN 7, asigurând fluidizarea traficului pe ruta Bucureşti - Râmnicu Vâlcea - Sibiu. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril)
*** Material alcătuit pe baza ştirilor AGERPRES
* Explicaţie foto din deschidere: Şantierul autostrăzii Bucureşti - Piteşti, prima autostradă construită în România.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cutremure cu magnitudinea peste 4 grade produse în România (cronologie 2024-2026)
Un cutremur cu magnitudinea estimată la 4,8 și adâncimea estimată de 76,5 km a fost detectat la 19 octombrie 2026, în zona seismică Vrancea, a anunțat Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), pe pagina sa de
AnulBrâncuși/ Muzeul Național ''Constantin Brâncuși''
Muzeul Național ''Constantin Brâncuși'' aduce în atenția publicului viața și opera sculptorului Constantin Brâncuși cu accent pe perioada în care marele artist a trăit și a lucrat în județul Gorj. Imobilul care găzduiește muzeul, Casa ''Barbu Gănescu'', este un monument istoric care datează din seco
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul Mihail Sadoveanu
Povestitor, nuvelist și romancier, Mihail Sadoveanu este considerat unul dintre clasicii literaturii române. Perpessicius îl numea 'cel mai desăvârșit poet al prozei noastre din toate timpurile', apreciind valoarea și expresivitatea scrierilor sale. Mihail Sadoveanu, al cărui nume la naștere a fost Mihail Ursachi, s-a născut la 5 noie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 octombrie
Ortodoxe Sf. Proroc Ioil; Sf. Mc. Uar, Felix, Eusebiu; Sf. Cleopatra; Sf. Cuv. Ioan de la Rila Greco-catolice Sf. pf. Ioil; Sf. m. Var Romano-catolice Ss. Paul al Crucii, pr.; Ioan de Brébeuf, pr. și îns., m.; Ioel, profet Sfântul Pr
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 octombrie
Este a 292-a zi a anului 2026. Au mai rămas 73 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 36 m și apune la 18 h 25 m. Luna răsare la 15 h 25 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Fosta jucătoare profesionistă de tenis Martina Navratilova
Legendă a sportului alb, deținătoare a primului loc mondial atât la simplu, cât și la dublu, Martina Navratilova s-a născut la 18 octombrie 1956, în Praga, Cehoslovacia (actuala Republică Cehă), conform martinanavratilova.com. A crescut într-o familie de sportivi, mama sa, Jana
DOCUMENTAR: Dirijorul Horia Andreescu împlinește 80 de ani (18 octombrie)
Ajuns la vârsta de 80 de ani, Horia Andreescu este unul dintre cei mai importanți dirijori români, recunoscut pe plan internațional pentru interpretările sale de referință ale marilor capodopere simfonice semnate de Haydn, Beethoven, Berlioz și Bartok. S-a născut la 18 octombrie 1946, la Brașov, arată site-ul Bibliotecii Județene 'George Bariți
18 octombrie - Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane
Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane este marcată, la 18 octombrie, în vederea creșterii nivelului de conștientizare a populației asupra acestei forme de crimă organizată. Instituită în anul 2007, ca urmare a recomandării Parlamentului European, precum și a propunerii înaintate de Comisia Europeană, această zi are ro
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 octombrie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Luca; Sf. Mc. Marin cel Bătrân Duminica a 20-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 20-a după Rusalii. Sf. ap. și ev. Luca Romano-catolice Duminica a 29-a de peste an PP Sf. Luca, ev. Sfântul
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 octombrie
Este a 291-a zi a anului 2026. Au mai rămas 74 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 34 m și apune la 18 h 27 m. Luna răsare la 14 h 56 m și apune la 23 h 48 m. Luna la Primul Pătrar la 19 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 'Conacul Executiv' a devenit oficial 'Casa Albă' (17 octombrie 1901)
Președintele Theodore Roosevelt (1901-1909) a preluat mandatul, în urma asasinării președintelui William McKinley (1897-1901), fiind cel mai tânăr președinte de până atunci al SUA, notează https://www.whitehousehistory.org/. Având o familie numeroasă, cu șase copii, întregul etaj d
17 octombrie - Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial
La 17 octombrie, în fiecare an, este marcată, la nivel internațional, Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial, dedicată valorizării și protejării tradițiilor, meșteșugurilor, expresiilor artistice și obiceiurilor care definesc identitatea culturală a popoarelor, notează https://www.cnr-unesco.ro/. Co
17 octombrie - Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei (ONU)
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), prin rezoluția 47/196 adoptată la 22 decembrie 1992, a declarat ziua de 17 octombrie Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei și a invitat toate statele să dedice această zi prezentării și promovării, după caz în contextul național, a unor activități concrete privind eradicarea sărăciei și a lipsurilor.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 octombrie
Ortodoxe Sf. Proroc Oseea; Sf. Cuv. Mc. Andrei Criteanul Greco-catolice Sf. pf. Osea; Sf. cuv. m. Andrei din Creta Romano-catolice Ss. Ignațiu din Antiohia, ep. m.; Osea, profet Sfântul Proroc Osea este pomenit în calendarul creștin ortodox la 17 octombrie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 octombrie
Este a 290-a zi a anului 2026. Au mai rămas 75 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 33 m și apune la 18 h 28 m. Luna răsare la 14 h 20 m și apune la 22 h 44 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)