Prozatorul şi dramaturgul Mihail Drumeş, pe numele real Mihail Dumitrescu, a fost unul dintre cei mai citiţi scriitori din perioada interbelică, cunoscut îndeosebi pentru romanele ''Elevul Dima dintr-a şaptea'', o frescă a adolescenţei din literatura română, ''Invitaţia la vals'', ce a înregistrat un record unic în materie de tiraj şi ''Cazul Magheru''.

S-a născut la 26 noiembrie 1901, la Ohrida, în Macedonia. Familia s-a stabilit în Oltenia, tânărul Mihail urmând liceul la Caracal, iar ultimele două clase la Colegiul ''Carol I'' din Craiova. A urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, absolvită în 1928, potrivit volumului "Dicţionarul Scriitorilor Români" (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1998)

A debutat în revista ''Flamura'' în 1922, iar editorial cu volumul de nuvele şi schiţe ''Capcana'' în 1927. Din 1927 a fost membru al Societăţii Scriitorilor Români, ulterior şi al Societăţii Autorilor Dramatici.

În 1930 a publicat, în foileton, în ziarul ''Dimineaţa'', primul său roman, ''Sfântul Părere'', apărut în acelaşi an şi la Editura Cartea Românească. În 1932 a publicat prima piesă, ''Ioana d'Arc'', înscrisă mai târziu în repertoriul Naţionalului clujean.

Romanul "Invitaţia la vals" apărut în anul 1936, a înregistrat ulterior 35 de ediţii, un record unic în materie de tiraj. Succesul obţinut cu acest roman i-a permis să-şi asume conducerea Editurii Bucur Ciobanul unde a iniţiat (1942-1947) un amplu program de tipărire a cărţilor pentru copii şi tineret.

Au urmat romanul "Scrisoarea de dragoste" (1938), piesa "Năluca" (1940), publicată în colecţia "Universul literar", împreună cu volumul "Trei comedii: Şcoala nevestelor, Calul de curse, Liniştea soţului", "O crimă pasională" (1941). în 1942, romanul ''Sfântul Părere'' a reapărut cu titlul schimbat în ''Cazul Magheru'', urmat de volumul ''Teatrul'', ediţie bibliofilă şi de romanul ''Elevul Dima dintr-a şaptea'' (1946), frescă a adolescenţei din literatura română.

Mihail Drumeş a rezumat biografii de oameni celebri (Dante, Gutenberg, Magellan, Mozart, Nobel ş.a.), a întocmit relatări despre mari invenţii şi realizări (locomotiva, telegraful, automobilul, avionul, Canalul Suez etc.), a făcut prelucrări din folclorul românesc, indian, arab, grec, german, danez, francez sau a repovestit capodopere literare aparţinând lui Homer, Defoe, Swift, Schiller, Goethe, Gogol, Mark Twain, Sienkiewicz. Zeci de astfel de broşuri au fost publicate sub pseudonimul Moş Ene, iar altele au fost semnate Barbu Apelevianu, Dinu Gherghel, Ilarie Magheru, Romulus Burghelea, Unchiul Victor etc. Multe dintre aceste prelucrări au fost difuzate şi la Radio, potrivit www.historia.ro.

După o lungă pauză, a revenit cu noi romane şi cu versiuni modificate ale celor vechi, iar în câteva periodice (în special în 'Oltul') i-au apărut mărturisiri autobiografice şi proză istorică. În anul 1961, Editura Militară i-a publicat romanul ''Se revarsă apele''. În 1969, a apărut povestirea istorică ''Iancu Jianu'', în foileton, în ziarul ''Oltul'' din Slatina, iar în 1972, volumul ''Edison'', reluat un an mai târziu cu titlul ''Mari invenţii''. Au urmat ''Povestiri adevărate'' (1977), semnată cu pseudonimul Barbu Apelevianu, romanul ''Arde Prahova'' (1974), ''Povestiri despre cutezători'' (1977), volumul ''Povestea neamului românesc. De la început şi până în zilele noastre. Pagini din trecut'' (1978-1979).

În 1980, Editura Dacia din Cluj-Napoca i-a publicat volumul ''10 cărţi celebre repovestite de Mihail Drumeş''.

Din 1967, Mihail Drumeş a fost membru al Uniunii Scriitorilor.

A murit la 27 februarie 1982, la Bucureşti. AGERPRES/ (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: historia.ro