DOCUMENTAR: 140 de ani de la naşterea a criticului literar Eugen Lovinescu (31 octombrie)
Criticul, istoricul literar şi prozatorul Eugen Lovinescu s-a născut la 31 octombrie 1881, la Fălticeni, judeţul Suceava fiind al patrulea din cei şapte copii ai profesorului de istorie Vasile T. Lovinescu (pe numele adevărat Teodorescu), potrivit ''Dicţionarului General al Literaturii Române'' (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).
A urmat şcoala gimnazială ''Alecu Donici'' din localitatea natală (1892-1896), unde tatăl său era director şi unde a fost coleg cu Mihail Sadoveanu. A urmat cursurile liceale la Iaşi (1896-1899), avându-i ca profesori pe Aron Densuşianu, J.B. Hétrat, Simion Mehedinţi, M. Pompiliu, potrivit ''Dicţionarului de literatură română'' (Editura Univers, Bucureşti, 1979).
În 1899, s-a înscris la Facultatea de Litere din Iaşi, transferându-se, la scurt timp, la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, secţia de limbi clasice, pe care a absolvit-o în 1903, cu licenţa ''O chestiune de sintaxă latină''. Aici a audiat cursurile lui Titu Maiorescu, C. Rădulescu-Motru, Ovid Densuşianu şi Nicolae Iorga. I-a avut printre colegi pe Panait Cerna, Ion Petrovici, D. Caracostea.
A debutat în 1904 în suplimentul literar al ziarului "Adevărul", făcându-se apoi cunoscut prin foiletoanele publicate în "Epoca" (1904-1906) - adunate ulterior în volumul "Paşi pe nisip" (I-II, 1906).
În 1906, a plecat în Franţa, la Sorbona, pentru doctorat în litere, pe care l-a obţinut în 1909, cu teza ''Jean-Jacques Weiss et son oeuvre littéraire'' şi teza complementară ''Les Voyageurs français en Grece au XIX-e siecle'', ambele publicate în 1909, una prefaţată de Emile Faguet, cealaltă de Gustave Fougeres.
Reîntors în ţară, în octombrie 1910, a predat la mai multe licee bucureştene - ''Matei Basarab'', ''Spiru Haret'', iar din 1928, la ''Mihai Viteazul'', de unde în 1938 s-a pensionat din motive de sănătate. Docent la Facultatea de Litere din Bucureşti, a ţinut aici un discurs despre Costache Negruzzi.
În anii Primului Război Mondial a scris numeroase articole politice, apărute în Flacăra", "Lectura pentru toţi", "Naţionalul", "Românul", grupate apoi în volumele "Pagini de război" (1918) şi "În cumpăna vremii" (1919). A editat magazinul ilustrat "Lectura pentru toţi" (1918-1920) şi revista ce avea să impună o nouă direcţie în literatura postbelică - "Sburătorul" (1919-1922; serie nouă, 1926-1927), patronând, până la sfârşitul vieţii, şi cenaclul cu acelaşi nume.
De-a lungul timpului a colaborat la diverse publicaţii ale vremii: ''Convorbiri critice'', ''Viaţa românească'', ''Convorbiri literare'', ''Falanga'', ''Viitorul'', ''Cele trei Crişuri'', ''Noua revistă română'', ''Românul'' (Arad), ''Flacăra'', ''Rampa'', ''Adevărul'', ''Naţionalul'', ''Adevărul literar şi artistic'', ''Mişcarea literară'', ''Cuvântul liber'', ''Săptămâna muncii intelectuale şi artistice'', ''Revista Fundaţiilor Regale'', ''Capitala'', ''Vremea'', ''Viaţa'', ''Timpul'', ''Kalende'', ş.a, potrivit ''Dicţionarului General al Literaturii Române'' (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).
Criticul Eugen Lovinescu şi-a sistematizat ideile în foiletoanele apărute în "Sburătorul", fixând o nouă doctrină, pe care a numit-o "modernism", teorie expusă în prima şi cea mai controversată lucrare a sa de sinteză: "Istoria civilizaţiei române moderne" (I-III, 1924-1925). O altă sinteză este "Istoria literaturii române contemporane" (I-VI, 1926-1929), în care a formulat o nouă teorie - "Mutaţia valorilor estetice" (în volumul VI). Autorii şi portretele critice din "Critice", precum şi din "Istoria civilizaţiei române moderne" şi "Istoria literaturii române contemporane" sunt reluate şi îmbogăţite, sub latura morală, în "Memorii" (I-III, 1930-1937) şi "Aqua Forte" (1941).
A scris peste 60 de volume de critică, istoriografie literară, proză, traduceri. Ca istoric literar, a lăsat multe lucrări de valoare, pe lângă monografiile "Gr. Alexandrescu" (1910), "C. Negruzzi" (1913), "Gh. Asachi" (1921), cele mai importante fiind: "Titu Maiorescu" (I-II, 1940), "Petre Carp" (1941), "Titu Maiorescu şi posteritatea lui critică" (1943), "Titu Maiorescu şi contemporanii lui" (I-II, apărute postum, în 1943-1944), precum şi "Antologia ideologiei junimiste" (1942). A mai scris şi două romane despre Mihai Eminescu ("Mite", 1934; "Bălăuca", 1935), nuvele, scenete, fantezii, romane reluate sub diferite titluri ("Aripa morţii", "Comedia dragostei", "Lulu", "Viaţă dublă"), teatru (drama în trei acte "De peste prag", 1906), traduceri din operele lui Homer, Tacit, Vergiliu.
A murit la 16 iulie 1943, la Bucureşti. La 10 septembrie 1991 a devenit membru titular post-mortem al Academiei Române. AGERPRES/ (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
Sursa fotografiilor: saladelecturafocsani
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Actrița Angelina Jolie împlinește 50 de ani (4 iunie)
Actrița Angelina Jolie s-a născut la 4 iunie 1975, în Los Angeles, California, SUA. La vârsta de 11 ani, Angelina a început să studieze la Institutul de Teatru Lee Strasberg, unde a interpretat în câteva producții. A urmat studii în domeniul cinematografiei la Universitatea din New York, iar mai târziu s-a alăturat prestigioasei trup
Festivalul de Film de la Sydney 2025 (4-15 iunie)
În intervalul 4-15 iunie 2025, este programată o nouă ediție a Festivalului de Film de la Sydney, Australia, potrivit sff.org.au. Proiecțiile de film, spectacolele și evenimentele incluse au loc în 13 locații emblematice ale celui mai mare oraș din Australia, precum Casa Operei, Galeria de Artă a Noii Galii de Sud ș
4 iunie - Ziua Tratatului de la Trianon
În fiecare an, la 4 iunie, începând din 2021, este marcată Ziua Tratatului de la Trianon, instituită prin Legea nr. 256/2020, conform https://www.cdep.ro/. În urmă cu 105 ani, la 4 iunie 1920, era semnat la Palatul Trianon de la Versailles, Tratatul între Puterile Aliate învingătoare &icir
4 iunie - Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii (ONU)
Anual, la data de 4 iunie, este marcată Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii (International Day of Innocent Children Victims of Aggression) prin care sunt recunoscute suferințele copiilor din întreaga lume care sunt victime ale abuzului fizic, mental și emoțional și, în același timp, este susținut angajamentul ONU de a proteja drepturile copiilor
CITATUL ZILEI
'Copiii trebuie învățați cum să gândească, nu ce să gândească.' - Margaret Mead (sursa: https://www.goodreads.com/)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 iunie
Ortodoxe Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel; Sf. Ier. Mitrofan, patriarhul Constantinopolului; Sf. Mironosițe Maria și Marta, surorile dreptului Lazăr Greco-catolice Sf. aep. Mitrofan al Constantinopolului; Sf. m. Zotic, Atal, Camasie și Filip din Niculițel Romano-catolic
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 iunie
Este a 155-a zi a anului 2025. Au mai rămas 210 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 20 h 55 m. Luna răsare la 14 h 19 m și apune la 02 h 10 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
Compozitorul Eugen Doga a încetat din viață (fișă biografică)
Compozitorul și academicianul Eugen Doga a încetat din viață pe 3 iunie 2025, la vârsta de 88 de ani. Anunțul a fost făcut de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, printr-un mesaj publicat pe pagina sa oficială de Facebo
Accidente rutiere grave produse în România (cronologie 2020-2025)
Un copil de 10 ani a murit în accidentul produs la 3 iunie 2025, pe autostrada A1, iar alte patru persoane au fost rănite, a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). &#
PERSONALITATEA ZILEI: Artista americană Suzi Quatro
Cântăreață, compozitoare și actriță, Susan Kay Quatro, cunoscută sub numele de scenă Suzi Quatro, s-a născut la 3 iunie 1950, în Detroit, Michigan, SUA, potrivit www.suziquatro.com. La vârsta de 6 ani, s-a hotărât să urmeze o carieră muzicală, după ce a urmărit, la televizor, un co
Paris Cyber Summit (3-4 iunie)
La 3-4 iunie 2025, se desfășoară, în Capitala Franței, în clădirea Maison de la Chimie, evenimentul dedicat securității cibernetice, care aduce laolaltă cele mai importante companii mondiale din acest domeniu, reprezentanți ai sectorului guvernamental și ai asociațiilor civile implicate pentru a discuta cele mai noi teme care privesc acest sector de activitate de
Jazzdor Festival (Berlin, 3-6 iunie)
A 17-a ediție a Jazzdor Festival se desfășoară între 3 și 6 iunie, la Berlin. Proiectul Jazzdor încurajează muzicienii de pe scenele regionale, naționale și internaționale să interacționeze, oferind publicului oportunități unice de a descoperi o muzică nouă. Totodată, festivalul scoate în evidență singularitatea jazzului, în special de
Reuniunea juriului pentru desemnarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Concordie (3-4 iunie)
Juriul responsabil pentru acordarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Concordie din 2025 se va întruni, în zilele de 3 și 4 iunie, la Oviedo. Acesta este cel de-al șaselea dintre cele opt premii internaționale acordate de Fundația Prințesa de Asturia în acest an, competiție aflată la cea de-a 45-a ediție. În total, 32 de nominalizări
3 iunie - Ziua mondială a bicicletei (ONU)
La 3 iunie 2025, este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua mondială a bicicletei, conform prevederilor Rezoluției A/RES/72/272, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 12 aprilie 2018, potrivit https://www.un.org/. În urma adoptării rezoluției este recunoscut rolul unic și versatil a
CITATUL ZILEI
'Copilăria este somnul rațiunii.' - Rousseau, 'Emile sau despre educație' (sursa: 'Cugetări franceze', Colecția Cogito, București, Editura Albatros, 1982)