Prozator şi istoric, Dumitru Almaş (pseudonimul lui Dumitru Ailincăi), autorul unui mare număr de studii şi lucrări de istorie universală şi românească, este cunoscut în literatură mai ales prin seria biografiilor romanţate, începută cu "Miron Costin" (1939), se arată în "Dicţionarul scriitorilor români" (Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995).

S-a născut la 19 octombrie 1908 în satul Negreşti, comuna Dobreni, judeţul Neamţ.

După şcoala elementară în satul natal (1915-1921), a urmat Liceul "Petru Rareş" din Piatra Neamţ (1921-1928) şi Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1928-1933), fiind licenţiat în istorie-geografie, potrivit "Dicţionarului scriitorilor români" (Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995) şi "Dicţionarului general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, 2004).

Din 1935 a lucrat în presă, ca redactor şi secretar de redacţie la "Zorile" (1935-1937) şi "Lumea românească" (1937-1938). Apoi a fost profesor la liceele din Siliştea şi Călăraşi (1938-1939), la Şcoala Normală şi la Liceul "Petru Rareş" din Piatra Neamţ (1943-1949), conferenţiar (1949-1972) şi profesor (1972-1975) la Facultatea de Istorie a Universităţii din Capitală, unde a rămas profesor consultant şi după pensionare. Prorector al Universităţii Populare din Bucureşti (1985-1993), a fost profesor şi la Facultatea de Istorie a Universităţii "Spiru Haret" din acelaşi oraş (1990-1995).

Membru în comitetul de conducere al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, a iniţiat şi a condus, ca redactor-şef, revista "Magazin istoric" (1967-1969). A colaborat susţinut la reviste istorice şi literare ("Contemporanul", "Albina", "Magazin", "Familia", "Argeş", "Ateneu", "Iaşul nou", "Veac nou") şi a alcătuit manuale de istorie pentru diferite trepte de învăţământ.

A debutat în "Anuarul Liceului Petru Rareş" din Piatra Neamţ, cu "O excursie pe Retezat", semnată Dumitru Ailincăi. Prima nuvelă, "Moartea culegătorului de fluturi", a apărut în revista "Azi" (1938). Editorial, a debutat cu viaţa romanţată a lui Miron Costin (I-II, 1939), urmată de numeroase romane pe teme mitico-eroice sau de inspiraţie istorică.

Alte scrieri: "Meşterul Manole" (1940), "Acolo, în Filioara" (1943), "Ne cheamă primăvara" (1946), "Neculai Milescu Spătarul" (1954), "Alei, codrule fârtate" (1956), "Făclia s-a aprins" (1957), "Căderea Bastiliei" (1959), "Cetatea de pe stânca verde" (1959), "N. Bălcescu - revoluţionar" (1959), "Fluieraşul şi alămâia (1962), "Trandafirul roşu" (1963), "Vânătoarea lui Dragoş" (1963), "Mihai Vodă Viteazul" (1966), "Un om în furtună" (1965), "Fata de la Cozia" (1966), "Arcaşul Măriei sale" (1968), "Eroi au fost, eroi sunt încă" (1968), "Petru Voievod Rareş" (1970), "Diamantul negru" (1971), "Fraţii Buzeşti" (I-III, 1971-1977), "Decebal, eroul strămoşilor, strămoşul eroilor" (1972), "Ana Ipătescu" (1975), "Cheia inimii" (1977), "Comoara Brâncovenilor" (1977), "1 Decembrie 1918. Alba Iulia" (1978), "Doi strămoşi iluştri - Decebal şi Traian" (1980), "Inorogul cel înţelept" (1981), "Tudor Vladimirescu" (1981), "Necunoscuta de la Suceviţa" (1982), "Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii" (1983), "Voievodul fără teamă şi fără prihană" (1984), "Oana" (1986), "Român Grue Grozavul" (1987), "Cântarea nevăzutelor privighetori" (1995).

A publicat, de asemenea, "Povestiri istorice pentru copii şi şcolari" (I-III, 1981-1984), în care sunt cuprinse evocări şi portrete de eroi naţionali.

I-au fost decernate Premiul Societăţii Scriitorilor Români (1941) şi Premiul de Stat (1954), conform "Dicţionarului scriitorilor români" (Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995).

A murit la 12 martie 1995, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: BVAU Filiala nr. 5 „Hortensia Papadat-Bengescu" - Bibliotecă Municipală/Facebook