DOCUMENTAR: 60 de ani de la moartea scriitorului Mihail Sadoveanu (19 octombrie)
Opera marelui clasic al prozei româneşti cuprinde peste o sută de titluri - nuvele, povestiri, romane, eseuri, traduceri - pe care "o anume tendinţă de retragere în natură şi în trecutul legendar le caracterizează, ca răspuns al lui Sadoveanu la criza valorilor prin care epoca lui trecea", conform volumului "Dicţionarul Scriitorilor Români" (Editura Albatros, 2002).
Scriitorul Mihail Sadoveanu (nume la naştere - Mihail Ursachi) s-a născut la 5 noiembrie 1880, la Paşcani, judeţul Iaşi, fiind fiul avocatului Alexandru Sadoveanu şi al Profirei Ursachi, fiică de răzeşi din Verşeni. A urmat şcoala primară în Vatra Paşcanilor (1887-1891), unde l-a avut învăţător pe Mihai Busuioc, pe care l-a evocat mai târziu în povestirea "Domnu Trandafir". A căpătat numele Sadoveanu, la absolvirea acestei şcoli, notează "Dicţionarul Scriitorilor Români".
Muzeul Memorial "Mihail Sadoveanu" din municipiul Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
A absolvit apoi gimnaziul "Alecu Donici" din Fălticeni (1892-1897) şi a urmat cursurile "Liceului Naţional" din Iaşi (1897-1900). În 1900, s-a înscris la Facultatea de Drept din Bucureşti însă, atras mai mult de boema literară a Capitalei, nu a frecventat cursurile.
.jpg)
Scriitorul Mihail Sadoveanu in mijlocul copiilor.
Foto: (c) ROMPRES / Foto
Mihail Sadoveanu a debutat, în 1897, la revista "Dracu" din Bucureşti, cu schiţa "Domnişoara M. din Fălticeni", semnând cu pseudonimul Mihai din Paşcani, iar în 1899 a publicat versuri şi proză în revista "Pagini literare" sub pseudonimul M.S. Cobuz. Tot, în 1899, a publicat în ziarul "Opinia" din Iaşi o serie de povestiri vânătoreşti, cronici dar şi versuri şi a editat împreună cu Matei Rusu revista literară "Lumea". În 1900 a colaborat la "Revista literară" a lui Th. M. Stoenescu, a întrerupt studiile şi a plecat din Bucureşti la Paşcani şi apoi la Fălticeni. Din 1901, a colaborat la "Revista română" cu poezii, recenzii, traduceri, semnând cu diferite pseudonime (M. S. Cobuz, C. Prisacaru, C. Săteanu, Ilie Puşcaşu.) Tot în 1901 s-a căsătorit cu Ecaterina Bâlu, cu care a avut unsprezece copii.
A fost încorporat, în 1902, la regimentul 15 Suceava, din Fălticeni, fiind avansat caporal instructor la recruţii teritoriali. Perioada aceasta a stagiului militar o va evoca în volumul "Amintirile căprarului Gheorghiţă".
Interior din Muzeul Memorial "Mihail Sadoveanu" din municipiul Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
La sugestia lui Ştefan Octavian Iosif, în 1903, Mihail Sadoveanu a mers la Bucureşti, unde a lucrat în redacţia de proză a revistei "Sămănătorul". A devenit funcţionar la Casa Şcoalelor (1904), precum şi la Direcţia Artelor din Ministerul Instrucţiei şi Cultelor (1905).
Anul 1904 a fost numit "Anul Sadoveanu" de către Nicolae Iorga, pentru că în acel an scriitorul a debutat editorial cu patru volume: "Povestiri", "Şoimii", "Dureri înăbuşite" şi "Crâşma lui Moş Precu" (nuvele). Anul următor a apărut volumul "Povestiri de război". În 1906 au fost publicate volumele "Floare ofilită", "Mormântul unui copil" şi a primit Premiul Academiei Române pentru volumul "Povestiri" (1904), în urma unui referat semnat de Titu Maiorescu.
În primul număr al revistei "Viaţa românească" din 1 martie 1906, Sadoveanu a publicat nuvela "Puştiul". A urmat publicarea volumelor "La noi, în Viişoara", "Vremuri de bejenie", "Însemnările lui Neculai Manea", "Povestiri alese" (1907, cu traduceri din Guy de Maupassant), "Oameni şi locuri", "O istorie de demult", "Duduia Margareta" (1908), "Cântecul amintirii" (1909), "Povestiri de seară", "Genoveva de Brabant", "În amintirea lui Creangă" (1910).
Interior din Muzeul Memorial "Mihail Sadoveanu" din municipiul Iaşi.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
La îndemnul lui George Coşbuc, Mihail Sadoveanu a început colaborarea la revista populară "Albina", în care a publicat ciclul de nuvele "Scrisori trimise de un prieten pribeag". Tot atunci, în revista "Luceafărul" au apărut nuvela "Moşneagul nostru", povestirile "Semnul de primejdie" şi "Crăişorul". A mai colaborat la "Viaţa nouă", "Opinia", "Revista modernă", "Făt-Frumos", "Pagini literare", "Convorbiri literare", "Minerva", "Universul".
În august 1906, Sadoveanu a fost concentrat, timp de o lună, cu Regimentul 16 Suceava în tabăra de la Şipote, lângă Iaşi. După răscoala din 1907, Spiru Haret, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, l-a numit inspector al cercurilor culturale săteşti şi al bibliotecilor populare.
Împreună cu Artur Gorovei, a tipărit "Răvaşul poporului" - gazetă populară "de educaţie cetăţenească şi îndrumare economică" (1907), iar în colaborare cu Şt. O. Iosif, Il. Chendi şi D. Anghel a editat revista "Cumpăna" (nov. 1909 - apr. 1910). Anul 1911 a adus apariţia volumului "Apa morţilor" şi a piesei de teatru "De ziua mamei" (în revista "Viaţa românească"), iar în 1912 au apărut volumele "Un investigator" şi "Bordeenii". Cărţile "Privelişti dobrogene" (1914), "44 de zile în Bulgaria" şi "Războiul Balcanic" (1916) au fost scrise în urma călătoriilor scriitorului în Bulgaria şi a războiului româno-bulgar.
A fost preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (1909-1911) şi director al Teatrului Naţional din Iaşi (1912-1919).
La izbucnirea Primului Război Mondial, Sadoveanu a fost concentrat cu regimentul la Războieni, Piatra Neamţ (1914). În perioada 1915-1916 a dus o viaţă de cazarmă, cu marşuri şi instrucţie militară. Mobilizat fiind, în 1916 a editat, din însărcinarea Marelui Cartier General al Armatei, ziarul de front "România" (1916-1917), alături de I. Minulescu şi P. Locusteanu. În 1918 s-a stabilit la Iaşi, unde, împreună cu bunul său prieten George Topîrceanu a scos revista "Însemnări literare" (2 febr.-21 dec. 1919).
Primul roman istoric publicat a fost "Neamul Şoimăreştilor" (1915). Au urmat volumele de povestiri "Foi de toamnă" (1916), "Priveghiuri" şi "Umbre" (1920), romanele "Cocostârcul albastru" şi "Strada Lăpuşneanu" (1921), volumele "Neagra Sarului", "Lacrimile ieromonahului Veniamin", "Pildele lui cuconu Vichentie", "Drumuri basarabene" (1922), "Venea o moară pe Siret" (1925), "Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă" (1929), povestirile "Dumbrava minunată" (1926), "Demonul tinereţii", "Olanda", "Hanul Ancuţei" (1928), a lucrărilor de literatură cinegetică şi de pescuit "Ţara de dincolo de negură" (1926), "Împărăţia apelor" (1928).
În 1921, Sadoveanu a început să colaboreze la "Adevărul literar şi artistic" şi a devenit membru activ al Academiei Române, în secţiunea literară. La alegerea sa ca membru titular al Academiei Române, a susţinut discursul de recepţie "Poezia populară". Peste puţin timp a devenit preşedintele Secţiei literare a Academiei, se mai arată în "Dicţionarul Scriitorilor Români".
A scos revista "Lumea - bazar săptămânal" (1924-1926), împreună cu Tudor Arghezi şi George Topîrceanu. Împreună cu Liviu Rebreanu, în 1926, a reprezentat Societatea Scriitorilor Români la Congresul PEN - Clubul de la Berlin. În 1927 a efectuat o călătorie în Olanda, iar în 1929, a vizitat Constantinopolul. A revenit la Bucureşti, în 1936, şi a preluat direcţia ziarelor "Adevărul" şi "Dimineaţa" până în 1937, când ambele publicaţii au fost suspendate.
În octombrie 1938, Senatul Universităţii din Iaşi i-a acordat titlul de "Doctor Honoris Causa". Doi ani mai târziu, în 1940, Editura Fundaţiilor Regale a publicat primele două volume din ediţia "Opere".
Cel mai cunoscut roman al lui Sadoveanu, "Baltagul", a apărut în 1930, ca şi romanele "Depărtări", "Măria Sa, puiul pădurii" şi nuvela "Trenul fantomă". Tot în anii '30 au apărut romanele istorice "Nunta domniţei Ruxandra" (1932), "Viaţa lui Ştefan cel Mare" (1934), primele două volume ale trilogiei "Fraţii Jderi" - "Ucenicia lui Ionuţ" (1935) şi "Izvorul alb" (1936), romanele "Nopţile de Sânziene" (1934), "Cazul Eugeniţei Costea" (1936), volumele "Ochi de urs" şi "Valea Frumoasei" (1938), "Uvar" (1932), "Locul unde nu s-a întâmplat nimic"(1933), "Soarele în baltă sau Aventurile şahului" şi "Inima noastră" (1934), "Istorisiri de vânătoare" (1937), nuvelele "Cuibul invalizilor", "Paştele blajinilor" (1935), "Morminte" (1939). Al treilea volum al trilogiei "Fraţii Jderi", intitulat "Oamenii Măriei Sale", a fost publicat în 1941, ca şi romanul "Ostrovul lupilor". Alte titluri apărute în anii '40 sunt "Vechime", "Divanul persian" (1940), "Poveştile de la Bradu-Strâmb" (1943), "Anii de ucenicie" (1944), "Fantezii răsăritene", "Caleidoscop" (1946), "Legende sfinte" (1947), "Mitrea Cocor", "Poezia cimiliturilor" (1949).
Împlinirea a patru decenii de la debut a fost marcată în 1944, în presă şi la Academie. Tudor Vianu, membru corespondent al Academiei Române, a prezentat comunicarea "Patru decenii de la publicarea primei opere a domnului Mihail Sadoveanu".
În perioada 1945-1949 a desfăşurat o bogată activitate publicistică la "Jurnalul de dimineaţă", "Veac nou", "România liberă", "Scânteia". Totodată, a avut şi o bogată activitate politică, fiind membru al Prezidiului Adunării Deputaţilor (din 1947), apoi vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (din 1948). În 1949 a condus delegaţia română la Congresul Mondial al Păcii de la Paris şi a participat la reuniunea Comitetului mondial al partizanilor păcii de la Roma.
În 1949, a fost ales preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor. În 1950, la împlinirea a 70 de ani, Mihail Sadoveanu a fost sărbătorit public, iar articolele publicate cu această ocazie au fost adunate în volumul "Studii şi articole închinate lui Mihail Sadoveanu" (1952).
Mihail Sadoveanu la Editura Academiei, în 1939.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Anii '50 au adus publicarea lucrărilor "Nada florilor" (1950), "Clonţ de fier" (1951), "Nicoară Potcoavă" (1952), "Aventură în Lunca Dunării", "Evocări", "Muncitori şi păstori" (1954). Tot în 1954, Editura de stat pentru literatură şi artă a început tipărirea seriei de "Opere", sub îndrumarea autorului. Primul volum cuprinde: "Povestiri", "Şoimii", "Dureri înăbuşite", Crâşma lui Moş Precu". În 1960 a apărut volumul "Mărturisiri". Romanele "Lisaveta" şi "Cântecul Mioarei" au rămas neterminate.
.jpg)
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Scriitorul Mihail Sadoveanu a murit la 19 octombrie 1961, în locuinţa sa din strada Zambaccian nr. 15. Trei zile mai târziu, a fost înmormântat cu funeralii naţionale la Cimitirul Bellu, lângă poetul naţional Mihai Eminescu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Mihail Sadoveanu în 1960
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
21 septembrie - Ziua internațională a păcii
La 21 septembrie, este marcată Ziua internațională a păcii, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Sărbătorită anual pe plan mondial, ziua a fost instituită în 1981, prin adoptarea, în unanimitate, a Rezoluției 36/67 a Adunării Generale a Națiunilor Unite. Douăzeci de ani mai târziu, textul Rezoluției 55/282 a ONU din 7 septembrie 2001
21 septembrie - Ziua mondială Alzheimer
Ziua internațională de luptă împotriva bolii Alzheimer este marcată în fiecare an pe 21 septembrie, în cadrul Lunii Mondiale a Alzheimerului. Potrivit Federației internaționale a asociațiilor dedicate bolii Alzheimer - Alzheimer's Disease International (ADI), atât în perioada premergătoare, cât și în ziua propriu-z
21 septembrie - Ziua Munților Apuseni
La 21 septembrie este celebrată, începând din acest an, Ziua Munților Apuseni. Evocând memoria lui Avram Iancu, inițiatorii legii, un grup de deputați și senatori PSD și PNL, consideră că o zi pentru Munții Apuseni, în data de 21 septembrie, contribuie la promovarea unui sentiment local și național de mândrie, stimulând dezv
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 21 septembrie
Ortodoxe Sf. Ap. Codrat; Sf. Proroc Iona Greco-catolice Sf. ap. Quadrat din Magnesia; Sf. pf. Iona. Romano-catolice SS. Matei, ap. și ev.; Iona, profet Sfântul Apostol Codrat este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 21 se
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 septembrie
Este a 264-a zi a anului 2026. Au mai rămas 101 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 01 m și apune la 19 h 15 m. Luna răsare la 16 h 58 m și apune la 00 h 57 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Solista de muzică populară Laura Lavric
Una dintre cele mai îndrăgite și respectate cântărețe de muzică populară de pe meleagurile noastre, Laura Lavric este una dintre vocile de referință ale folclorului bucovinean, care, de-a lungul impresionantei sale cariere de peste șase decenii, a adus în fața publicului cântecul popular autentic al zonei folclorice pe care o reprezintă.
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes (20 septembrie - 5 octombrie 1946)
Prima ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes a avut loc în perioada 20 septembrie - 5 octombrie 1946, potrivit site-ului festival-cannes.com. Afișul oficial al acestei prime ediții a fost realizat de artistul Leblanc. Ceremonia de deschidere a avut loc în grădinile Hotelului
DOCUMENTAR: 160 de ani de la nașterea poetului George Coșbuc (20 septembrie)
George Coșbuc, poet și traducător, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 20 septembrie 1866, la Hordou în județul Bistrița-Năsăud, într-o familie numeroasă, fiind al optulea copil al preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și al Mariei, fiică de preot. A crescut cu poveștile spuse de mama sa și de alți oameni de la țară și a învățat să ci
20 septembrie - Ziua internațională a sportului universitar
La 20 septembrie este marcată, sub auspiciile agenției UNESCO, Ziua internațională a sportului universitar (IDUS). Ziua a fost instituită în 2016 de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), conform www.unesco.org și www.fisu
20 septembrie - Ziua mondială a curățeniei
Ziua mondială a curățeniei este marcată, în fiecare an, la 20 septembrie. Evenimentul oferă o platformă pentru dialog internațional, schimb de cunoștințe și construire de parteneriate pentru a sprijini implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și a Noii Agende Urbane - promovarea unor orașe mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, reziliente
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 20 septembrie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Eustatie și soția sa, Teopisti, cu cei doi fii ai lor: Agapie și Teopist Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci Greco-catolice Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci. Sf. m. Eustațiu și Teopista cu fiii lor Agapiu și Teopist Romano-catolice Duminica a 25-a de peste an Ss. Martiri
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 septembrie
Este a 263-a zi a anului 2026. Au mai rămas 102 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 00 m și apune la 19 h 17 m. Luna răsare la 16 h 25 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A murit la 83 de ani fostul mare jucător italian de fotbal Sandro Mazzola (fișă biografică)
Fostul mare atacant italian Sandro Mazzola, care a jucat 17 ani la clubul de fotbal Inter Milano, a murit la vârsta de 83 de ani, a anunțat formația italiană, la 19 septembrie 2026, conform Reuters. S
19 septembrie - Ziua Artileriei și Rachetelor Antiaeriene
La 19 septembrie este celebrată Ziua Artileriei și Rachetelor Antiaeriene. În 1916, în Primul Război Mondial, în cadrul manevrei militare de la Flămânda, executată de Armata a 3-a, a fost doborât primul avion inamic de o baterie de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene propriu-zise, conform
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 septembrie
Ortodoxe Sf. Mc. Trofim, Savatie și Dorimedont Greco-catolice Sf. m. Trofim, Savatie și Dorimedont Romano-catolice Sf. Ianuariu, ep. m. Sfinții Mucenici Trofim, Savatie și Dorimedont sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în zi