Consultările de la Cotroceni pe marginea formării noului Guvern, desemnarea lui Dacian Cioloş în calitate de premier, discuţiile privind formarea noului Guvern, demisia lui Ludovic Orban de la preşedinţia Camerei Deputaţilor, un nou maxim istoric al leului în raport cu moneda europeană, noi creşteri record ale îmbolnăvirilor şi deceselor la persoane diagnosticate cu coronavirus reprezintă o parte dintre evenimentele interne ale intervalului 11-15 octombrie 2021.

Consultările preşedintelui cu partidele şi negocierile privind formarea unui nou guvern

* Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, la 11 octombrie, în urma consultării cu partidele politice parlamentare, că a decis să-l desemneze pe Dacian Cioloş candidat pentru funcţia de prim-ministru. "Formaţiunile politice au venit cu diferite abordări, cu diferite propuneri, aşa cum reprezentanţii acestor formaţiuni le-au prezentat şi opiniei publice. Din toate aceste propuneri, eu am reţinut una pe care o voi şi pune în practică, şi anume am decis să desemnez pentru poziţia de candidat la funcţia de prim-ministru pe domnul Dacian Cioloş", a spus Iohannis, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
Decretul privind desemnarea lui Dacian Cioloş în calitatea de candidat la funcţia de prim-ministru a fost publicat, în aceeaşi zi, în Monitorul Oficial.

* La consultările care au avut loc, la Cotroceni, în aceeaşi zi, singura propunere de premier a fost cea din partea USR (Dacian Cioloş). Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că a propus o soluţie de criză - desemnarea unui prim-ministru din partea UDMR pentru o perioadă de şase luni până la rezolvarea crizei politice. Liderul AUR, George Simion, a declarat că a susţinut, la discuţiile cu preşedintele, varianta alegerilor anticipate, iar până la anticipate învestirea unui guvern de tehnocraţi.
La rândul său, preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat, în contextul consultărilor, că liberalii nu au avansat la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis o propunere de premier. "Astăzi, la consultările de la Cotroceni, PNL a prezentat mandatul pe care l-am spus foarte clar că, în acest moment, nu avem o majoritate şi atunci, nu am avansat o propunere premier. I-am spus domnului preşedinte că săptămâna trecută în Parlamentul României s-a conturat şi s-a votat şi este clar o majoritate între USR, AUR şi PSD. Este o majoritate votată, nu pe declaraţii, pe alte lucruri şi aceea este majoritatea la care ne uităm cu toţii", a afirmat Cîţu, la sediul central al PNL.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, la 11 octombrie, că, în cazul în care o majoritate parlamentară va decide că se merge la alegeri anticipate se va merge la alegeri anticipate, indiferent dacă îşi doreşte sau nu preşedintele României, explicând că acea majoritate "va trânti guverne unul după altul".

* Dacian Cioloş, preşedinte USR şi premier desemnat, a declarat, la 12 octombrie, că obiectivul său este de a pregăti un guvern rapid, care să gestioneze situaţia de criză şi pentru aceasta va discuta cu partenerii din coaliţie - PNL, UDMR, minorităţi. La 13 octombrie, Dacian Cioloş, a declarat, după o întâlnire cu liderii PNL, UDMR şi minorităţilor naţionale, că nu s-a ajuns la nicio concluzie. "Nu s-a ajuns la nicio concluzie. O să am o şedinţă de Birou Executiv", a afirmat Cioloş.

* La rândul său, liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, a anunţat la 14 octombrie, că USR va veni în faţa Parlamentului, la începutul săptămânii viitoare, cu un Guvern aprobat în Comitetul Politic al partidului, în cazul în care vor eşua negocierile cu PNL, UDMR şi minorităţile naţionale pentru refacerea coaliţiei de guvernare.

* "Biroul Executiv decide că PNL solicită lui Dacian Cioloş să facă întâi discuţii cu cele două partide pentru formarea majorităţii PSD şi AUR pentru a găsi cele 234 de voturi necesare învestirii Guvernului. Dacă Dacian Cioloş nu va reuşi să găsească majoritatea pentru învestirea Guvernului, PNL va demara negocieri cu toţi liderii partidelor responsabile, cu excepţia AUR, pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru România", a declarat Florin Cîţu la 15 octombrie.

AFACERI EXTERNE
* Preşedintele Klaus Iohannis a participat, la invitaţia prim-ministrului Regatului Suediei, Stefan Lofven la Forumul internaţional dedicat comemorării Holocaustului şi combaterii antisemitismului, organizat la Malmo. A prezentat o serie de angajamente pe care România le susţine "cu fermitate", între care se numără înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea acestuia, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului.

POLITIC
* Liberalul Ludovic Orban a anunţat, la 13 octombrie, că şi-a depus demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. "Am anunţat încă din campania internă că, în cazul în care nu voi fi ales preşedinte al PNL, îmi voi prezenta demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. (...) Demisionez din mai multe motive. În primul rând, pentru faptul că am anunţat această demisie ca urmare a faptului că eu consider că, dacă eşti om de stat, nu poţi să girezi astfel de funcţii decât dacă beneficiezi de legitimitate, iar legitimitatea este conferită de votul cetăţenilor care este acordat către formaţiunile politice ce se prezintă în alegeri şi atâta timp cât eu astăzi nu mai sunt preşedinte al PNL consider că nu mai pot exercita această funcţie", a declarat Orban la Palatul Parlamentului.
La rândul său, preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat că liberalii vor avea o propunere pentru şefia Camerei Deputaţilor, însă deocamdată propunerea conducerii partidului este de a-l susţine ca interimar în această funcţie pe Florin Roman.

CORONAVIRUS

* Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat, la 12 octombrie, că studiază datele privind eficacitatea Molnupiravir, un medicament oral sub formă de pastile anti-COVID-19 dezvoltat de compania farmaceutică germană Merck, subliniind că "ar putea fi o nouă armă de luptă împotriva pandemiei", relatează EFE. Compania Merck a anunţat că a depus la Agenţia pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite (FDA) o cerere de autorizare în regim de urgenţă a pastilei sale anti-COVID-19 care, potrivit unui studiu clinic, reduce cu aproximativ 50% riscul de spitalizare şi de deces pentru pacienţii diagnosticaţi cu această maladie.

* Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat, la 14 octombrie, că Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a propus carantinarea Capitalei şi judeţului Ilfov. "Va fi o discuţie şi pe partea de specialişti. Comitetul Tehnico Ştiinţific care este în subordinea CNSU mâine va discuta (n. red.15 oct.), pentru că a fost şi o solicitare sau o recomandare sau propunere a INSP legată de carantinarea zonală (...). Să vedem ce spun specialiştii, a precizat Cseke Attila.
Premierul interimar Florin Cîţu a declarat, în aceeaşi zi, că, în acest moment, nu s-a luat în calcul carantinarea Capitalei şi a subliniat că autorităţile au în vedere alte măsuri pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2, precizând că a avut o discuţie cu ministrul interimar al Sănătăţii în vederea impunerii certificatului verde în cazul oricărei activităţi economice.
De asemenea, premierul interimar a mai anunţat că a semnat un proiect de lege care va fi depus joi (n. red. 14 octombrie) la Parlament şi care prevede că angajaţii din sistemul de sănătate public şi privat şi cei din IGSU şi aviaţie ce nu sunt vaccinaţi anti-COVID şi nu au trecut prin boală vor trebui să se testeze pe banii proprii.

* Până la 15 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.430.475 de cazuri de persoane (dintre care 15.828 în ultimele 24 de ore) infectate cu noul coronavirus şi 41.130 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS - CoV - 2 au decedat (dintre care 365, în ultimele 24 de ore; au fost efectuate peste 67.650 de teste), potrivit informării Grupului de Comunicare Strategică din aceeaşi zi (ora 13.00).

ECONOMIC

* Rata anuală a inflaţiei a urcat la 6,3% în luna septembrie 2021, de la 5,3% în august, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 8,71%, mărfurile alimentare cu 4,26%, iar serviciile cu 3,75%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), la 12 octombrie. Conform INS, preţurile de consum în luna septembrie 2021 comparativ cu luna august 2021 au crescut cu 0,8%. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 5,6%, în timp ce rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2020 a ajuns la 6,3%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2020 - septembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2019 - septembrie 2020) este 3,6%.

* Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 7%, faţă de o creştere de 6% cât estima în primăvară, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat, la 12 octombrie, de instituţia financiară internaţională. Conform noilor prognoze ale FMI, în Uniunea Europeană doar Irlanda (13%), Estonia (8,5%) şi Ungaria (7,6%) vor înregistra în acest an o creştere economică superioară României.

* Moneda naţională a atins, la 13 octombrie, un nou maxim istoric în raport cu leul, în condiţiile în care cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) a fost de 4,9490 lei/euro, în creştere cu 0,05 bani (0,01%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9485 lei. Recordul anterior a fost consemnat la 7 septembrie, când un euro a fost cotat la 4,9488 lei.

JUSTIŢIE

* Deputatul Cosmin Şandru este urmărit penal de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de dare de mită, după ce i-ar fi promis unui alt parlamentar numirea unor apropiaţi în posturi de conducere a unor instituţii publice. Potrivit unui comunicat al DNA din 14 octombrie, Şandru ar fi cerut în schimbul numirilor respective ca parlamentarul în cauză să absenteze de la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care urma să fie dezbătută şi supusă la vot moţiunea de cenzură iniţiată pentru retragerea încrederii acordate Guvernului României. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Adrian Dădârlat)