În fiecare an, începând din 2013, la 17 octombrie, este marcată Ziua patrimoniului cultural imaterial.

Foto: (c)  TUDOR IOSIFARU/AGERPRES FOTO

La 17 octombrie 2013 s-au împlinit zece ani de la semnarea Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO de la Paris, care s-a desfăşurat în perioada 29 septembrie-17 octombrie 2003. Ministrul culturii a decis, cu acest prilej, instituirea Zilei patrimoniului cultural imaterial, o decizie importantă nu doar pentru România, ci şi pentru întreaga regiune a sud-estului european, potrivit www.cultura.ro.

Marţişoare expuse la târgul 'De mărţişor, târg cu....tâlc', organizat de Muzeul Naţional al Satului 'Dimitrie Gusti'.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial este instrumentul legal prin care statele-părţi îşi asumă obligaţia de a proteja patrimoniul cultural imaterial, prin a cărui definiţie, în sensul Convenţiei, se înţelege: practicile, reprezentările, expresiile, cunoştinţele, abilităţile - împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele şi spaţiile culturale asociate acestora -, pe care comunităţile, grupurile şi, în unele cazuri, indivizii le recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural. Acest patrimoniu cultural imaterial, transmis din generaţie în generaţie, este recreat în permanenţă de comunităţi şi grupuri, în funcţie de mediul lor, de interacţiunea cu natura şi istoria lor, conferindu-le un sentiment de identitate şi continuitate şi contribuind astfel la promovarea respectului faţă de diversitatea culturală şi creativitatea umană. Patrimoniul cultural imaterial se manifestă îndeosebi în următoarele domenii: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum şi tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale, potrivit http://legislatie.just.ro/.

Foto: (c)  LUCIAN TUDOSE/ AGERPRES FOTO

Convenţia a intrat în vigoare la 20 aprilie 2006 pentru cele treizeci de state care au ratificat-o la sau înainte de 20 ianuarie 2006. În ceea ce priveşte orice alt stat, convenţia intră în vigoare la trei luni după depunerea instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, arată https://ich.unesco.org/.

Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005, România a acceptat această Convenţie şi a depus instrumentele de ratificare, în 20 ianuarie 2006. În acest context, România a construit un sistem întreg de protejare şi punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial, prin acte normative, instituţii şi organisme specializate, susţinute de autorităţi administrative şi academice.

Foto: (c)  ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (CNSPCI) este organismul ştiinţific de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol de coordonare a activităţilor de protejare şi promovare a patrimoniului cultural imaterial, desfăşurate în baza politicilor culturale ale Ministerului Culturii. Comisia elaborează Programul naţional de salvgardare, protejare şi punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial, analizează dosarele de candidatură şi acordă titlul Tezaur Uman Viu persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, recomandă Institutului Naţional al Patrimoniului acordarea mărcii tradiţionale distinctive, conform prevederilor legale, dar îndeplineşte şi alte atribuţii date în competenţa sa, potrivit legii.

La 6 decembrie 2017, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial a votat înscrierea "Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)" - dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria - în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, notează www.cultura.ro.

Acest element de patrimoniu cultural imaterial se alătură celorlalte şase dosare cu obiceiuri, meşteşuguri şi tradiţii înscrise de România sau în colaborare cu Republica Moldova în patrimoniul imaterial al UNESCO: "Ritualul Căluşului" (2008), "Doina" (2009), "Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu" (2012), "Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova" (2013), "Jocul fecioresc" (2015), "Tehnici tradiţionale de realizare a Scoarţei în România şi Republica Moldova" (2016).

În 2021, Secretariatul Convenţiei 2003 pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din cadrul UNESCO a comunicat oficial autorităţilor române acceptarea dosarelor "Tradiţiile creşterii cailor lipiţani" (Austria, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi "Arta cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova", în procesul de evaluare care va decide posibila înscriere a acestor elemente în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Omenirii în anul 2022, menţionează site-ul amintit mai sus, www.cultura.ro.

De asemenea, nu mai puţin de 38 de persoane din România au primit onorantul titlu de Tezaur Uman Viu, o iniţiativă a UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg. Pe de altă parte, îşi doreşte identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al realizării/interpretării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilităţii acestuia. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: cultura.ro