Comisia Europeană a prezentat prima strategie a Uniunii Europene pentru combaterea antisemitismului. Parlamentul European a cerut într-o rezoluţie Comisiei Europene adoptarea unor măsuri pentru limitarea folosirii inteligenţei artificiale de către poliţie pentru a evita supravegherea în masă în spaţiul comunitar şi a votat o rezoluţie privind adoptarea unor principii pentru sporirea siguranţei rutiere în Uniunea Europeană. Dezbaterea la nivel comunitar rămâne deschisă în ceea ce priveşte extinderea Uniunii cu statele din Balcanii de Vest, au concluzionat liderii celor 27 de state UE la finalul summitului UE-Balcanii de Vest, desfăşurat la Brdo (Slovenia). Curtea de Justiţie a UE a stabilit că Polonia a încălcat regulile democratice ale independenţei justiţiei forţând transferul unui judecător care criticase guvernul. Acestea sunt câteva dintre cele mai semnificative teme care au vizat activitatea instituţiilor comunitare în perioada 4-8 octombrie 2021.

Comisia Europeană
Executivul comunitar a adoptat, la 5 octombrie 2021, planul de recuperare post-pandemie şi de transformare a economiei pentru a creşte gradul de ecologizare şi digitalizare pentru Estonia în valoare de 969,3 milioane de euro, conform Reuters. Conform schemei, Estonia va obţine de la UE 969,3 milioane de euro în granturi până în 2026. Comisia a declarat că 42% din suma totală ar urma să fie cheltuită pentru măsuri de reducere a emisiilor de CO2 şi 22%, în pregătirea ţării pentru era digitală.

Comisia Europeană a prezentat, la 6 octombrie 2021, prima strategie a Uniunii Europene pentru combaterea antisemitismului, care stabileşte măsuri dedicate în cadrul a trei piloni de referinţă - prevenirea tuturor formelor de antisemitism, protejarea şi promovarea vieţii evreieşti şi, respectiv, promovarea memoriei istorice şi a educaţiei cu privire la Holocaust, conform unui comunicat al Comisiei Europene. "Antisemitismul este incompatibil cu valorile UE şi cu modul nostru de viaţă european. Această strategie - prima de acest tip - este angajamentul nostru de a combate antisemitismul în toate formele sale şi de a asigura un viitor pentru viaţa evreiască în Europa şi dincolo de graniţele acesteia.", potrivit vicepreşedintelui Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas. UE va consolida cooperarea UE-Israel în lupta împotriva antisemitismului şi va promova revitalizarea patrimoniului evreiesc la nivel mondial.

Comisia Europeană a cerut, la 7 octombrie 2021, desfăşurarea unei anchete privind eventuala respingere ilegală a migranţilor la frontierele Uniunii Europene, pe fondul unor relatări media privind existenţa unor asemenea cazuri la graniţele Croaţiei şi Greciei, conform Reuters. ''Comisia se opune ferm oricăror practici de respingere şi a subliniat în mod repetat că astfel de practici sunt ilegale, iar autorităţile naţionale au responsabilitatea de a investiga orice acuzaţii, în vederea stabilirii faptelor şi a urmăririi corespunzătoare a oricăror nereguli", a menţionat, la 7 octombrie 2021, un purtător de cuvânt al executivului UE. Conform dreptului umanitar internaţional, oamenii au dreptul de a solicita azil şi este interzis ca potenţialii refugiaţi să fie trimişi acolo unde vieţile lor ar putea fi în pericol.


Consiliul European
Liderii Uniunii Europene trebuie să arate "inteligenţă colectivă" atunci când au în vedere o strategie faţă de ascensiunea Chinei, criza din Afganistan şi probleme din vecinătatea Europei, a enunţat, la 5 octombrie 2021, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, conform Reuters. "Unitatea noastră este un atu foarte puternic, abordarea multilaterală este ADN-ul Uniunii Europene", a menţionat Charles Michel.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene încă discută dacă Uniunea poate primi noi membri, a declarat, la 6 octombrie 2021, la finalul summitului UE-Balcanii de Vest, preşedintele Consiliului European Charles Michel, potrivit Reuters. ''Există discuţii între cei 27 cu privire la capacitatea noastră de a primi noi membri", a declarat Charles Michel. "Uniunea Europeană îşi reafirmă sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest şi salută angajamentul partenerilor din Balcanii de Vest faţă de perspectiva europeană", se afirmă în declaraţia finală a summitului, citată de Reuters. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că negocierile de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, aflate în impas, afectează credibilitatea UE în regiune, adăugând că "Uniunea Europeană nu este completă fără Balcanii de Vest".


Consiliul Uniunii Europene
La 5 octombrie 2021, cinci state membre ale Uniunii Europene - Franţa, Grecia, Republica Cehă, Spania şi România - au cerut adoptarea unei abordări comune de către blocul comunitar în privinţa gestionării creşterii preţurilor energiei, conform AFP. Miniştrii economiei şi finanţelor din zona euro au discutat, la 4 octombrie 2021, la Luxemburg, pe marginea exploziei preţurilor în domeniul energiei. "Piaţa gazului trebuie să fie analizată pentru a înţelege de ce contractele actuale s-au dovedit insuficiente. Ar trebui să stabilim reguli comune privind stocarea gazului pentru a nivela şi atenua creşterea preţurilor", au subliniat miniştrii. În ceea ce priveşte energia electrică, "trebuie să reformăm piaţa angro", potrivit miniştrilor de resort din zona euro.


Parlamentul European
Eurodeputaţii, reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, au adoptat, la 6 octombrie 2021, cu 615 voturi pentru, 24 împotrivă şi 48 abţineri, o rezoluţie privind siguranţa rutieră în Uniunea Europeană care prevede măsuri pentru reducerea numărului deceselor pe drumurile europene, între care limite de viteză sigure - 30 km/h în zonele rezidenţiale, toleranţă zero pentru conducerea sub influenţa alcoolului şi crearea unei agenţii europene pentru transport rutier, conform unui comunicat al legislativului european. Eurodeputaţii solicită Comisiei să ia în considerare includerea unui "mod de conducere sigur" pentru dispozitivele mobile şi electronice ale conducătorilor auto, pentru a limita distragerea atenţiei în timpul conducerii. Potrivit unor cifre recente, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18 decese la un milion de locuitori), în timp ce România (85 de decese la un milion de locuitori) a raportat cea mai mare rată a mortalităţii în 2020.

Parlamentul European a votat, la 6 octombrie 2021, cu 377 de voturi pentru, 248 împotrivă şi 62 de abţineri, o rezoluţie prin care cere Comisiei Europene adoptarea unor măsuri în iniţiativele legislative europene astfel încât folosirea inteligenţei artificiale de către poliţie să fie limitată pentru a nu se ajunge la supraveghere în masă, conform AFP. "Controale umane şi juridice sporite sunt necesare pentru a preveni discriminarea prin inteligenţa artificială, în special în cadrul serviciilor de ordine sau într-un context transfrontalier", potrivit legislativului european. "Hotărârile finale trebuie luate mereu de o fiinţă umană şi persoanele supuse sistemelor alimentate de inteligenţa artificială trebuie să dispună de căi de recurs", potrivit textului rezoluţiei. "Trimitem un mesaj clar: drepturile fundamentale sunt irevocabile. Pentru prima dată, cerem un moratoriu asupra desfăşurării sistemelor de recunoaştere facială în scopuri represive, aceste tehnologii demonstrându-şi ineficacitatea şi conducând adesea la rezultate discriminatorii", a insistat raportorul rezoluţiei, eurodeputatul social-democrat bulgar Petar Vitanov. Textul adoptat recomandă transparenţă în folosirea algoritmilor, interzicerea bazelor de date private de recunoaştere facială şi a poliţiei predictive, care încearcă să anticipeze comportamentele pe baza datelor. În plus, nicio recunoaştere automată nu ar trebui să fie folosită la controlul frontierelor sau în spaţiile publice, iar cetăţenii să poată fi supravegheaţi numai dacă sunt suspectaţi de o crimă sau un delict.

Membrii Parlamentului European au adoptat, la 7 octombrie 2021, la Strasbourg, un raport care solicită un set de măsuri cuprinzător, o politică coerentă în domeniul IT şi o mai bună coordonare a apărării cibernetice militare pentru a consolida securitatea cibernetică a Uniunii Europene, potrivit unui comunicat al legislativului european. Raportul, elaborat de eurodeputatul estonian Urmas Paet, a fost adoptat cu 591 de voturi pentru, 65 voturi împotrivă şi 26 de abţineri. Documentul subliniază că o politică de apărare cibernetică comună şi o cooperare substanţială în UE cu privire la capacităţile cibernetice sunt printre chestiunile esenţiale pentru dezvoltarea uniunii apărării europene. Parlamentul European recomandă crearea unei Unităţi Cibernetice Comune pentru a îmbunătăţi lipsa de informaţii schimbate între instituţiile şi agenţiile UE şi a încuraja o reţea de informaţii sigure şi rapide.


Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea de Justiţie a UE a stabilit, la 6 octombrie 2021, că Polonia a încălcat regulile democratice ale independenţei justiţiei forţând transferul unui judecător care criticase guvernul, conform Reuters. UE poate recurge la acţiuni legale pentru a impune măsuri. Comisia Europeană poate da în judecată guvernul polonez şi să impună penalităţi financiare dacă estimează că verdictul CJUE a fost ignorat. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Doina Lecea)