Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD şi intitulată "Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!" va fi dezbătută şi supusă la vot în plenul Parlamentului, la 5 octombrie 2021. Pentru a fi adoptată, moţiunea trebuie să întrunească 234 de voturi "pentru".

***

Moţiunea de cenzură este o pârghie prin care parlamentarii pot retrage mandatul acordat Executivului, în urma unui scrutin parlamentar sau a unei învestiri anterioare. Există două situaţii în care parlamentarii pot recurge la acest instrument: când aceştia vor să retragă încrederea acordată Guvernului din proprie iniţiativă sau în termen de trei zile de la angajarea răspunderii de către Guvern asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. (art. 113 şi 114 din Constituţie).

Ziua dezbaterii şi votului moţiunii

În ziua stabilită pentru dezbatere şi vot, după prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele de şedinţă comună dă cuvântul prim-ministrului sau, după caz, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului. După încheierea dezbaterilor se votează moţiunea de cenzură, prin vot secret cu bile. Preşedintele şedinţei comune anunţă rezultatul votului, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop (Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului).

Ce urmează după votul moţiunii, dacă moţiunea de cenzură nu este adoptată

După votul moţiunii de cenzură, există două posibilităţi: aceea a căderii Guvernului în funcţie şi aceea a menţinerii în funcţie a Guvernului.

În cazul în care moţiunea de cenzură nu întruneşte majoritatea necesară pentru a fi adoptată, Guvernul rămâne în funcţie. Totodată, dacă moţiunea este respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Ce urmează după votul moţiunii, dacă moţiunea de cenzură este adoptată

În situaţia în care moţiunea este adoptată, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, încrederea acordată de Parlament Guvernului se consideră retrasă, iar Guvenul este demis (art. 113 din Constituţie).

În acest caz, Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru (art. 93 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului).

Preşedintele României desemnează un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru, în baza articolului 85 din Constituţie. Urmează calendarul procedural aplicat formării unui nou guvern. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, un nou vot de încredere Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului (art. 103, alin. 2 din Constituţie).

Birourile permanente stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului. Urmează audierile individuale ale miniştrilor propuşi, acestea finalizându-se cu un un aviz comun consultativ, motivat, din partea comisiilor permanente ale celor două camere (art. 88 din Regulamentul comun).

În data stabilită de Birourile permanente pentru acordarea votului de încredere, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului, preşedintele de şedinţă dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului. În continuare, la cererea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului.

În aceeaşi zi, după încheierea dezbaterilor, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Dacă Guvernul nu este învestit, preşedintele poate desemna un alt premier.

Când pot avea loc alegeri anticipate

Preşedintele României poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Decizia preşedintelui de a declanşa alegeri înainte de termen este precedată de consultarea sa cu preşedinţii celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.

Constituţia României prevede, potrivit volumului "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii" (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu; Editura All Beck, 2004), trei interdicţii cu privire la dizolvarea parlamentului. Prima se referă la faptul că, în cursul unui an, dizolvarea parlamentului este permisă o singură dată. A doua interdicţie constă în faptul că în ultimele şase luni de mandat prezidenţial, preşedintele nu poate dizolva parlamentul. A treia condiţie prevede că parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de mobilizare, de război sau de urgenţă. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Anda Badea)