Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene se reuneşte în zilele de 7 şi 8 octombrie 2021, la Luxemburg, pentru a discuta, printre altele, despre Strategia UE privind drepturile copilului, arestarea preventivă, Parchetul European, Cartea albastră, migraţie, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

În prima zi a reuniunii, la 7 octombrie, vor fi luate în discuţie subiecte legate de domeniul Justiţie (Strategia UE privind drepturile copilului, Arestarea preventivă, Parchetul European), în timp ce în cea de-a doua zi, vor fi abordate teme legate de Afaceri Interne (Cartea albastră sau migraţie).

La 7 octombrie, miniştrii justiţiei din UE urmăresc să aprobe concluziile Consiliului referitoare la Strategia UE privind drepturile copilului. Strategia, prezentată de Comisia Europeană la 24 martie 2021, propune acţiuni concrete pentru protecţia, promovarea şi asigurarea respectării drepturilor copilului. Strategia atrage atenţia asupra necesităţii garantării drepturilor copiilor, în condiţiile în care 18,3% din populaţia UE este reprezentată de copii, 22,2% dintre copiii din UE sunt în categoria de risc de sărăcie sau excluziune socială, o treime dintre cererile de azil către UE în 2020 au fost pentru copii, iar 29% dintre copiii cu vârste între 10 şi 18 ani au raportat utilizarea online a datelor cu caracter personal într-un mod care nu le-a plăcut, conform https://ec.europa.eu/.

Consiliul va include, pe 7 octombrie, şi dezbaterea privind arestarea preventivă, o chestiune care are un impact asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor şi care este, de asemenea, importantă pentru încrederea reciprocă între sistemele judiciare ale statelor membre.

Tot pe 7 octombrie, miniştrii vor trece în revistă activitatea Parchetului European (EPPO), în special în primele luni de la începerea funcţionării acestuia. Parchetul European (EPPO) este un organism independent al Uniunii Europene, responsabil de investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE, inclusiv: frauda, corupţia, spălarea banilor, frauda transfrontalieră în materie de TVA. EPPO şi-a început activitatea la 1 iunie 2021. Instituţiile şi organismele UE, precum şi autorităţile competente din cele 22 de state membre care au aderat la EPPO trebuie să raporteze către EPPO orice comportament infracţional care afectează bugetul UE. De asemenea, persoanele fizice pot raporta presupuse cazuri de fraudă şi alte infracţiuni, mai scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În 8 octombrie, se aştepată adoptarea fără dezbatere de către Consiliu a Directivei privind cartea albastră. Noile norme stabilesc condiţiile de intrare şi de şedere pentru resortisanţii cu înaltă calificare din afara UE care vin să locuiască şi să lucreze în UE şi vizează atragerea şi păstrarea lucrătorilor cu înaltă calificare, în special în sectoarele care se confruntă cu o lipsă de personal calificat. Preşedinţia Consiliului şi Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la proiectul de directivă în mai 2021.

De asemenea, la 8 octombrie, miniştrii afacerilor interne vor discuta despre provocările generate de verificarea şi luarea în custodie publică a migranţilor. În plus, Comisia şi preşedinţia vor informa miniştrii cu privire la progresele înregistrate în elaborarea planurilor de acţiune privind migraţia pentru ţările de origine şi de tranzit prioritare. În iunie 2021, Consiliul European a solicitat prezentarea unor astfel de planuri de acţiune şi includerea unor obiective clare, a unor măsuri de sprijin suplimentare şi a unor calendare concrete.

Miniştrii vor desfăşura o dezbatere privind dimensiunea digitală a investigării abuzului sexual asupra copiilor, mai notează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

***
Anterioara reuniune a Consiliului JAI a avut loc 31 august 2021, la Bruxelles, Consiliul adoptând atunci o declaraţie despre evoluţiile din Afganistan, în special în ceea ce priveşte potenţialele implicaţii în domeniul protecţiei internaţionale, al migraţiei şi al securităţii. În cadrul declaraţiei, miniştrii au subliniat faptul că evacuarea cetăţenilor UE şi, în măsura posibilului, a resortisanţilor afgani care au cooperat cu UE şi cu statele sale membre, precum şi a familiilor acestora, s-a desfăşurat în mod prioritar şi va continua.

***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia). În cazul măsurilor legislative, acestea sunt adoptate în cadrul Consiliului JAI, însă Regatul Unit şi Irlanda, care nu au implementat Acordul Schengen, nu votează, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)