La 2 octombrie este marcată, an de an, Ziua internaţională a non-violenţei, care a fost stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 61/271, la 15 iunie 2007. Ziua de 2 octombrie reprezintă data naşterii lui Mahatma Gandhi (1869-1948), unul dintre cei mai mari militanţi pentru pace din lume, pionier al filosofiei şi al strategiei nonviolenţei, conducător de marcă al mişcării pentru independenţă din India.

Această zi reprezintă o ocazie pentru a "disemina mesajul nonviolenţei, inclusiv prin educaţie şi prin sensibilizarea opiniei publice". Rezoluţia reafirmă "relevanţa universală a principiului nonviolenţei" precum şi dorinţa "de a asigura o cultură a păcii, toleranţei, înţelegerii şi nonviolenţei", se arată pe site-ul www.un.org.

Adunarea Generală a ONU a luat decizia marcării Zilei internaţionale a nonviolenţei "având în vedere că nonviolenţa, toleranţa, respectul deplin pentru toate drepturile omului şi libertăţile fundamentale pentru toţi, democraţia, dezvoltarea, înţelegerea reciprocă şi respectul pentru diversitate sunt interconectate şi se consolidează reciproc", reafirmând totodată relevanţa universală a principiului nonviolenţei şi dorind să asigure o cultură a păcii, toleranţei, înţelegerii şi nonviolenţei.

Mahatma Gandhi a fost o sursă de inspiraţie pentru mişcările nonviolente în vederea obţinerii de drepturi civile şi schimbări sociale din întreaga lume. Cunoscut pentru doctrina sa care presupunea proteste paşnice pentru a determina progresul politic şi social, Gandhi a rămas angajat, de-a lungul vieţii sale, în credinţa sa în nonviolenţă chiar şi în condiţii opresive şi în faţa unor provocări aparent insurmontabile, se mai arată pe site-ul amintit. "Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume" este unul dintre citatele celebre care aparţin lui Mahatma Gandhi.

Potrivit profesorului Gene Sharp, un savant de marcă în ce priveşte studiul rezistenţei nonviolente, acţiunea nonviolentă este o tehnică prin care oamenii care resping pasivitatea şi supunerea şi care văd lupta ca fiind esenţială pot duce această luptă fără violenţă. Acţiunea nonviolentă nu reprezintă o încercare de a evita sau ignora conflictul, reprezintă un răspuns la problema despre cum să se acţioneze eficient în politică, şi mai ales cum să se exercite puterea în mod eficient, arăta profesorul Gene Sharp în publicaţia sa ''The Politics of Nonviolent Action'', se menţionează pe site-ul https://www.un.org/

Principiul nonviolenţei - cunoscut şi sub numele de rezistenţă nonviolentă - respinge folosirea violenţei fizice în scopul realizării unor schimbări sociale sau politice. Există trei categorii principale de acţiuni nonviolente: proteste, marşuri; non-cooperarea; intervenţii nonviolente, precum blocadele.

Conform Rezoluţiei adoptate de Adunarea Generală a ONU la 15 iunie 2007, statele membre, organizaţiile sistemului ONU, organizaţiile regionale şi neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să marcheze în mod corespunzător Ziua internaţională a nonviolenţei şi să difuzeze mesajul nonviolenţei, inclusiv prin educaţie şi sensibilizarea opiniei publice.

Cu acest prilej, oamenii sunt chemaţi să contribuie, prin diverse manifestări, la crearea unei culturi a păcii, a toleranţei, a înţelegerii şi a nonviolenţei, să promoveze diversitatea culturală şi înţelegerea între popoarele lumii. În acest scop sunt organizate campanii publice de conştientizare, marşuri, conferinţe, întâlniri publice etc. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Statuie care îl înfăţişează pe Mahatma Gandhi. (Geneva, 20 iulie 2020)