În tradiţia noastră populară, luna octombrie este numită "brumărel". Este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic.

Denumirea datează de mai bine de 2000 de ani. "October" derivă de la cuvântul "octo" care înseamnă opt, deoarece a reprezentat luna a opta în fostul calendar roman, care a fost înlocuit de calendarul iulian în anul 45 î.Hr. A devenit a zecea lună a anului când s-au adăugat lunile ianuarie şi februarie, împingând luna octombrie spre sfârşitul anului solar, care este în jur de 365,24 zile.

Calendarul iulian a fost înlocuit de calendarul gregorian, deoarece nu reflecta suficient de exact durata unui an pe Pământ, potrivit site-ului www.timeanddate.com.

Luna octombrie, a zecea lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile, fiind a şasea lună calendaristică dintre cele şapte luni care au acest număr de zile. Ziua are 13 de ore, iar noaptea 11 de ore.

Soarele - Luna
La începutul lunii octombrie, Soarele răsare la 7 h 13 m şi apune la 18 h 56 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 6 h 52 m şi apune la ora 17 h 06 m.

La 23 octombrie, din punct de vedere astrologic se face trecerea în semnul zodiacal Scorpion.

Fazele Lunii: la 6 octombrie - Lună Nouă la 14 h 00 m (Luna începe să crească); la 13 octombrie - Luna la Primul Pătrar la 06 h 24 m; la 20 octombrie - Lună Plină la 18 h 00 m (Luna începe să descrească); la 28 octombrie - Luna la Ultimul Pătrar la 28 h 06 m; conform site-ului www.astro-urseanu.ro.

Luna reprezintă perioada cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 de zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

În fiecare an, în luna octombrie are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, respectiv în ultima duminică a lunii, 31 octombrie 2019, când ora 4.00 devine ora 3.00.

Tradiţia populară spune că, dacă în luna octombrie este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă şi mai caldă. Dacă va ploua mult în această lună, în decembrie vântul va urma să bată puternic, dacă tună, iarna va fi uşoară, iar dacă este ceaţă multă, va fi zăpadă multă în decembrie. Dacă frunzele arborilor cad curând, anul următor va fi roditor, dacă nu, iarna va fi târzie, dar grea.

Prima ninsoare în ţara noastră, în această lună, a fost înregistrată la 15 octombrie 1970, iar primul strat de zăpadă s-a aşternut la 26 octombrie 1988.

Luna octombrie este luna în care se culeg fructele, se strânge porumbul, se adună cartofii, napii, se răsădesc zmeura şi căpşunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile şi însămânţările de toamnă, se curăţă pomii şi grădina.

Această lună este marcată la creştinii ortodocşi de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi până la Sf. Dumitru şi aşa va fi şi în celelalte sărbători ale anului. Se mai spune, în tradiţia populară, că dacă până atunci nu plouă, iarna va veni curând. Tot în această zi se organizează târguri pentru valorificarea produselor provenite de la oi.

O altă sărbătoare importantă a lunii este Sfântul Mucenic Dimitrie (Sâmedru). La 25 octombrie se sărbătoreşte "Focul lui Sâmedru" (Ajunul Sf. Dumitru). Unde tradiţia se mai păstrează, se fac focuri peste care sar copiii, ca să fie sănătoşi, sau tinerii, ca să se căsătorească. Dacă recolta de gutui şi nuci este bogată, iarna va fi grea. La 26 octombrie se sărbătoreşte Sâmedru, patronul păstorilor (Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir). Se spune că aşa cum este ziua, aşa va fi şi iarna: dacă este lună plină şi senin, iarna va fi mănoasă, iar dacă bate vântul şi plouă, vor fi zăpezi mari. La 27 octombrie se sărbătoreşte Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi, care potrivit unor tradiţii muscelene, este frate cu Sânmedru, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul "Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român" (2000). AGERPRES/ (Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Andrea Preda)