În fiecare an, la 1 octombrie, este marcată Ziua internaţională a persoanelor vârstnice, în vederea promovării drepturilor acestora, dar şi a unei imagini pozitive a îmbătrânirii. Această zi a fost instituită la 14 decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în baza Rezoluţiei nr. 45/106. Sărbătoarea vârstnicilor a fost iniţiată în 1982 prin elaborarea unui Plan internaţional de acţiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă, adoptat de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea şi aprobat de către Adunarea Generală a ONU, potrivit www.un.org.

În 2002, a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea a adoptat Planul internaţional de acţiuni privind îmbătrânirea, pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă populaţia vârstnică în secolul al XXI-lea şi pentru promovarea dezvoltării unei societăţi pentru toate vârstele. Printr-o serie de rezoluţii ulterioare, Adunarea Generală a ONU şi Consiliul Economic şi Social au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. În acest sens, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înfiinţate departamente specializate pe acest gen de probleme.

Potrivit ONU, la nivel mondial, populaţia de peste 60 de ani este estimată să ajungă la 1,4 miliarde în 2030. La nivel european, speranţa de viaţă atinge, în 2050, valoarea medie de 81 de ani la femei şi 75 de ani la bărbaţi. Uniunea Europeană, în ansamblu, se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei, potrivit prognozelor până în anul 2080, aproape 30% din cetăţeni vor avea vârsta de 65 de ani sau peste acest prag. Mai mult, se estimează că procentul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va depăşi 12% din populaţia totală, după cum arată un studiu demografic publicat în anul 2015 de Oficiul European de Statistică (Eurostat), potrivit http://ec.europa.eu/.

Şi în România, potrivit aceluiaşi studiu, segmentul populaţiei vârstnice va înregistra o tendinţă accelerată de creştere. Dacă în 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste această vârstă reprezentau 10,3% din totalul populaţiei, pentru anul 2080 se preconizează un procent de peste 21,8%. Conform raportului INSSE de la 1 ianuarie 2021, în România trăiesc peste 3,8 milioane de persoane cu vârsta peste 65 de ani. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,8, în ianuarie 2020, la 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, în ianuarie 2021.

Fenomenul îmbătrânirii populaţiei implică necesitatea acordării unei atenţii sporite nevoilor speciale şi problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special în ceea ce priveşte riscul sărăciei şi excluziunii sociale. În România, persoanele vârstnice sunt beneficiare ale măsurilor de protecţie socială susţinute de sistemul de asigurări sociale care acoperă riscul de bătrâneţe prin pensii, şi de măsurile de asistenţă socială pentru situaţii de dificultate sau vulnerabilitate individuală, ca dizabilitatea, situaţiile de dependenţă, sărăcia, potrivit www.mmuncii.ro. Persoanele vârstnice dependente - care şi-au pierdut autonomia funcţională fizică, psihică, intelectuală - beneficiază conform Legii nr. 263/2010 cu modificările şi completările ulterioare, de servicii sociale de îngrijire şi asistenţă acordate la domiciliu, în centre de zi şi centre rezidenţiale - cămine pentru persoane vârstnice.

În vederea combaterii fenomenelor de izolare socială a vârstnicilor sau de singurătate, în ţara noastră a fost înfiinţată, în anul 2015, Asociaţia Niciodată Singur - Prietenii Vârstnicilor, cu sprijinul Fundaţiei Principesa Margareta a României şi "Les petits freres de Pauvres" (Franţa). Prin mobilizarea voluntară aceasta contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice, la conştientizarea şi responsabilizarea membrilor societăţii civile şi a instituţiilor publice şi la schimbarea percepţiei, atitudinii şi comportamentului societăţii asupra persoanelor de vârsta a treia, notează site-ul asociaţiei  www.niciodatasingur.ro.

Anul 2020 a marcat cea de-a 30-a aniversare a Zilei internaţionale a persoanelor vârstnice, în contextul pandemiei COVID-19 ce provoacă temeri şi suferinţe persoanelor în vârstă din întreaga lume. Astfel, a fost evidenţiată contribuţia forţei de muncă din domeniul sănătăţii în general la sănătatea persoanelor în vârstă în special, cu o recunoaştere specială a profesiei de asistent medical, potrivit www.un.org.

Dincolo de impactul său imediat asupra sănătăţii, pandemia pune persoanele în vârstă într-un risc mai mare de sărăcie, discriminare şi izolare, astfel că marcarea acestei zile este un prilej de a reuni guverne, societatea civilă, agenţiile internaţionale, profesioniştii, mediul academic, mass-media şi sectorul privat, în vederea organizării de acţiuni pentru a îmbunătăţi viaţa persoanelor în vârstă, a familiilor acestora şi a comunităţilor în care trăiesc.

În 2021, cu prilejul Zilei internaţionale a persoanelor vârstnice, se desfăşoară (30 septembrie) cea de-a V-a ediţie a conferinţei naţionale "Bune practici pentru o bătrâneţe frumoasă", organizată de Fundaţia Regală Margareta a României şi Enayati Medical City. Evenimentul aduce în atenţia publicului cele mai noi informaţii din domeniul senectuţii, oferite de experţi care activează în sfera socială. Enayati Medical City este primul oraş medical construit după 1989 în România, un ecosistem medical care integrează elita furnizorilor de servicii medicale pentru a oferi cele mai bune soluţii posibile pentru oncologie integrată şi îngrijirea varstnicilor. Enayati Medical City îmbină un centru integrat de oncologie şi recuperare, şi un centru de îngrijire pentru vârstnici, fiind un exemplu de bună practică, conform https://enayatimedicalcity.ro/. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)