La 24 octombrie 2021 începe marcarea, sub egida Naţiunilor Unite, a Săptămânii Dezarmării, desfăşurată până la data de 30 octombrie. Un astfel de demers a fost avansat în anul 1978 cu prilejul sesiunii speciale a Adunării Generale a ONU privind dezarmarea. În context, a fost adoptată Rezoluţia S-10/2, document care stipulează renunţarea folosirii forţei armate în relaţiile dintre state şi promovează obţinerea securităţii prin dezarmare.

În anul 1995, Adunarea Generală a invitat guvernele şi organizaţiile neguvernamentale să se implice în evenimentele încadrate în Săptămâna Dezarmării (prin intermediul textului Rezoluţia 50/72/ B adoptată la 12 decembrie 1995) pentru promovarea unei mai bune înţelegeri a chestiunilor dezarmării.

De-a lungul secolelor, statele au căutat să promoveze dezarmarea pentru a construi o lume mai sigură şi să-şi protejeze cetăţenii. De la înfiinţarea Naţiunilor Unite, dezarmarea şi controlul armamentelor au îndeplinit un rol crucial în prevenirea şi încheierea crizelor şi a conflictelor armate. Momentele de criză între state şi apariţia potenţialelor ameninţări pentru securitatea şi pacea internaţională pot cunoaşte o mai bună rezolvare prin dialog politic serios şi negociere şi nu prin forţa armelor convenţionale sau neconvenţionale, potrivit www.un.org.

Demersurile pentru dezarmare ţintesc scopuri multiple, printre care se numără păstrarea unui climat de pace şi securitate la nivel internaţional, protejarea civililor, promovarea unei dezvoltări sustenabile, întărirea încrederii şi a credibilităţii între state, şi prevenirea sau încheierea unui conflict armat. Dezarmarea şi controlul armamentelor ajută la păstrarea climatului de pace şi securitate în secolul XXI şi trebuie să fie o parte integrantă pentru salvarea umanităţii, a vieţilor şi pentru menţinerea unui viitor comun sigur.

În acest sens, la nivelul Naţiunilor Unite funcţionează Biroul pentru Chestiuni privind Dezarmarea care sprijină eforturile la nivel internaţional care au drept obiectiv dezarmarea completă şi generală în cadrul unui control eficient asumat internaţional. Biroul gestionează, deopotrivă, impactul umanitar al armelor convenţionale majore şi al tehnologiilor emergente, precum armele autonome, pe fondul atenţiei sporite a comunităţii internaţionale asupra acestui spectru de problematici, conform www.un.org.

Eliminarea armelor nucleare şi a altor tipuri de arme de distrugere în masă reprezintă un obiectiv central al Naţiunilor Unite. În ciuda angajamentului statelor membre, a fost înregistrat un progres limitat în ce priveşte obiectivul pe termen lung de reducere a înarmării. Adunarea Generală şi alte organisme ale Naţiunilor Unite, sprijinite de Biroul pentru Chestiuni de Dezarmare, cooperează pentru promovarea păcii şi securităţii internaţionale cu scopul eliminării armelor nucleare şi a altor tipuri de arme de distrugere în masă şi cu scopul reglementării armelor convenţionale, conform www.un.org.

Pericolul pentru umanitate reprezentat de armele dezvoltate pentru purtarea confruntărilor a generat un înalt grad de interes pentru codificarea, la nivel juridic internaţional, a modalităţilor de control a deţinerii şi utilizării armamentelor convenţionale sau neconvenţionale. Bombardamentele nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki au pus în lumina umanităţii pericolul reprezentat de acest tip de armament. În prezent, la nivel internaţional, potrivit datelor publicate de ONU, sunt peste 13.400 de arme nucleare şi din 1945 până în prezent au fost desfăşurate peste 2.000 de teste nucleare, conform www.un.org. Eforturile îndelungate pentru eliminarea armelor de distrugere în masă au fost concretizate în 1972 cu prilejul adoptării Convenţiei Armelor Biologice şi în 1993 a Convenţiei Armelor Chimice.

La nivel internaţional, au fost codificate, în plan juridic, diferite instrumente pentru controlul şi eliminarea armamentelor: Convenţia privind minele antipersonal, Convenţia privind muniţiile cu fragmentare, Convenţia privind anumite arme convenţionale, Tratatul privind reglementarea comerţului cu arme. La nivelul Biroului pentru Chestiuni privind Dezarmarea funcţionează Programul de Acţiune privind Prevenţia, Combaterea şi Eradicarea Comerţului Ilicit cu arme de calibru mic şi uşor, în cadrul căruia se regăsesc numeroase angajamente asumate la nivel naţional, regional şi global pentru combaterea ameninţării reprezentate de tipologiile de arme. Eforturile coagulate la nivel internaţional vizează gestionarea continuă a impactului la nivel umanitar a folosirii armelor explozive în zonele populate, potrivit www.un.org. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: news.un.org