La 7-10 octombrie 2011, s-a desfăşurat la Bucureşti cea de-a 57-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a Alianţei Nord-Atlantice. Cu prilejul reuniunii forului consultativ al Alianţei s-au reunit 350 de parlamentari din state membre NATO, din America de Nord şi Europa, precum şi delegaţi ai statelor asociate şi a celor partenere, ai statelor asociate din zona Mediteranei, precum şi ai statelor care deţin calitatea de observator. Sesiunea anuală a Adunării Parlamentare abordează subiecte de interes general pentru dinamica de securitate a spaţiului euro-atlantic delimitat de Tratatul de la Washington, propune dezbaterii şi aprobării rapoarte ale comitetelor specializate şi emite recomandări de politici publice pentru Alianţă, conform www.cdep.ro şi https://www.nato-pa.int/.

În prima zi a reuniunii, preşedintele Adunări Parlamentare a NATO Karl A. Lamers a discutat la Palatul Parlamentului cu preşedintele Senatului Mircea Geoană pe marginea unor chestiuni de importanţă bilaterală care vizau relaţia NATO şi România, precum şi subiecte legate de securitatea euro-atlantică, conform www.cdep.ro.

În deschiderea sesiunii, preşedintele Adunării Parlamentare a NATO a subliniat faptul că Afganistanul este prioritatea operaţională fundamentală a NATO şi Alianţa trebuie să dovedească angajament în această ţară, în special în ce priveşte ''sprijinirea dezvoltării economice, a educaţiei şi bazele unei bune guvernări'', potrivit lui Karl Lamers. În plus, printre temele majore avansate pe agenda reuniunii de la Bucureşti s-au aflat campania din Libia a NATO, proiecţiile privind apărarea antibalistică a Europei, sprijinirea statelor din Orientul Mijlociu măcinate de conflicte, relaţiile cu Rusia şi situaţia din Balcanii de Vest. La discuţii au participat şi secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen şi principalul comandant militar al Alianţei amiralul Giampaolo di Paola. În ce priveşte apărarea antibalistică, Karl Lamers a făcut referire la acordul semnat între România şi SUA privind localizarea elementelor facilităţii antirachetă pe teritoriul statului român. ''Este o componentă vitală pentru securitatea întregii alianţe.'', a subliniat Lamers, conform cdep.ro, adăugând: ''pentru îmbunătăţirea securităţii Alianţei, alocarea resurselor trebuie făcută într-un mod mult mai eficient.''

În rezoluţia adoptată, membrii Adunării Parlamentare a NATO au cerut guvernelor să reducă sumele alocate cheltuielilor pentru apărare pentru a nu afecta securitatea naţională şi internaţională în perioada fiscală vizată. Rezoluţia face referire la riscurile asupra Europei privind ''irelevenţa strategică'' în contextul unor cheltuieli eficiente şi atrage atenţia asupra diferenţelor de capabilităţi între Europa şi SUA ''care ar putea afecta solidaritatea ce a definit coeziunea la nivelul Alianţei''.

Parlamentarii din Comisia Economică şi de Securitate au aprobat un proiect de memorandum care a fost, ulterior, supus aprobării, în sesiune plenară, privind potenţialele riscuri ale reducerii cheltuielilor pentru apărare. ''Nu trebuie să reducem cheltuielile într-un mod imprudent care ar putea să ne afecteze securitatea'' a menţionat senatorul olandez Simon van Driel care a prezentat proiectul de rezoluţie. Secretarul general al Alianţei Anders Fogh Rasmussen a făcut trimitere la documentul adoptat cu prilejul alocuţiunii sale susţinute în cadrul sesiunii plenare a forului Alianţei.

Anterior, parlamentarii au fost înştiinţaţi de Frank Boland, directorul NATO pentru planificarea forţei, în ce priveşte impactul constrângerilor bugetare în domeniul apărării, evidenţiind că 18 din cei 28 de aliaţi au redus cheltuielile alocate apărării începând din 2008. Trei state îndeplinesc ţinta asumată la nivelul Alianţei privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare, 17 state cheltuie 1,5% sau mai puţin.

S-a discutat, deopotrivă, despre criza din Libia care a evidenţiat câteva semnale pozitive, precum rapiditatea reacţiei şi abilitatea de minimizare a numărului de victime în rândul civililor. Frank Boland a scos în evidenţă rolul semnificativ al SUA în domenii precum informaţii, recunoaştere şi alimentare aeriană, stocuri insuficiente de capabilităţi de înaltă precizie, precum şi lipsa de personal specializat european în structura de comandă. În contextul dezbaterilor, parlamentarii NATO au cerut, în textul rezoluţiei, intensificarea cooperării între aliaţi în domenii precum cercetarea în domeniul apărării şi achiziţiile pentru evitarea multiplicării costurilor şi pentru asigurarea cheltuielilor militare necesare capacităţilor critice. Aceştia au cerut secretarului general al NATO Anders Fogh Rasmussen să stabilească trei forţe de intervenţie pentru identificarea domeniilor privind cooperarea mai strânsă în domeniul apărării, pentru îmbunătăţirea consultării privind cheltuielile militare şi adâncirea colaborării în problema achiziţiilor.

Preşedintele Comitetului Militar al NATO amiralul Giampaolo Di Paola a vorbit, în cea de-a doua zi a sesiunii la 8 octombrie 2011, despre intervenţia în Libia care a demonstrat relevanţa NATO în mediul de securitate actual. A fost prima misiune de la adoptarea conceptului strategic al Alianţei la Lisabona, fiind o dovadă că aliaţii au abilitatea politică să răspundă oricărei crize, chiar dacă nu este anticipată, potrivit lui Di Paola, care a subliniat şi rolul în relaţia cu statele partenere din regiune în timpul desfăşurării intervenţiei. Deopotrivă, misiunea a evidenţiat existenţa diferenţelor în materie de personal la nivelul Alianţei, fiind vorba de capacităţi insuficiente în ce priveşte analiza informaţiilor, conform cdep.ro.

Karl A. Lamers, preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, a discutat cu Marko Djurisic, preşedintele delegaţiei Serbiei la Adunarea Parlamentară a NATO, despre problematica Kosovo, evidenţiind rolul important al Forţei KFOR în gestionarea situaţiei din zonă şi despre necesitatea ca toţi actorii să continue să acţioneze cu responsabilitate şi imparţialitate, fiind necesar continuarea dialogului între Belgrad şi Priştina pentru gestionarea tuturor chestiunilor cu care se confruntă locuitorii din Kosovo.

La 10 octombrie 2011, preşedinta Camerei Deputaţilor Roberta Anastase a discutat cu secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen.

Adunarea Parlamentară a NATO (fosta Adunare Nord Atlantică) este forul interparlamentar, fără rol decizional, care, din 1955, oferă parlamentarilor din spaţiul euro-atlantic posibilitatea de a analiza chestiunile de interes pentru statele membre şi partenere ale NATO. Delegaţii la Adunarea Parlamentară a NATO sunt desemnaţi de parlamentele statelor lor, urmând procedurile naţionale în vigoare. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)