Concluziile Consiliului privind Afganistanul, care stabilesc poziţia UE şi etapele următoare, reuniunea Consiliului Afaceri Generale, stabilirea datei de 23 septembrie drept Ziua europeană a produselor ecologice, publicarea noului sondaj Eurobarometru privind "cunoştinţele şi atitudinile cetăţenilor europeni faţă de ştiinţă şi tehnologie" se numără printre evenimentele perioadei 20-24 septembrie 2021.

Consiliul UE
Consiliul a aprobat, la 21 septembrie 2021, concluzii privind Afganistanul, prin care subliniază că UE îşi menţine angajamentul faţă de pacea şi stabilitatea din această ţară şi rămâne hotărâtă să sprijine poporul afgan. De asemenea, concluziile stabilesc linia de acţiune a UE pentru viitorul apropiat. Angajamentul operaţional al UE şi al statelor sale membre va fi adaptat în funcţie de politicile şi acţiunile cabinetului interimar numit de talibani, nu îi conferă acestuia nicio legitimitate şi va fi evaluat în raport cu cele cinci criterii de referinţă convenite de miniştrii afacerilor externe din UE în cadrul reuniunii informale a acestora din Slovenia din 3 septembrie 2021.

În acest context, drepturile femeilor şi ale fetelor ridică motive deosebite de preocupare. O prezenţă minimă a UE pe teren la Kabul, în funcţie de situaţia de securitate, ar facilita furnizarea ajutorului umanitar, precum şi monitorizarea situaţiei umanitare. De asemenea, aceasta ar putea să coordoneze şi să sprijine plecarea în condiţii de siguranţă, securitate şi ordine a tuturor resortisanţilor străini şi afgani care doresc să părăsească ţara.

UE urmează să iniţieze o platformă politică regională de cooperare cu vecinii direcţi ai Afganistanului pentru a contribui la preîntâmpinarea efectelor colaterale negative în regiune şi pentru a sprijini rezilienţa economică şi cooperarea economică regională, precum şi nevoile umanitare şi de protecţie, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul Afaceri Generale al UE
La 21 septembrie 2021, miniştrii au evaluat, în cadrul Consiliului Afaceri Generale, situaţia actuală a relaţiilor dintre UE şi Regatul Unit, în lumina recentelor evenimente legate de punerea în aplicare a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, a furnizat miniştrilor informaţii actualizate cu privire la cele mai recente evoluţii, inclusiv cu privire la vizita sa recentă în Irlanda şi Irlanda de Nord. Miniştrii au reiterat sprijinul lor faţă de abordarea Comisiei Europene şi au subliniat că este necesar să se identifice soluţii pe termen lung flexibile şi practice pentru a aborda problemele cu care se confruntă cetăţenii şi întreprinderile în legătură cu punerea în aplicare în termeni practici a protocolului, respectând în acelaşi timp principiile care stau la baza acestuia. Miniştrii au subliniat faptul că UE nu va fi de acord cu o renegociere a protocolului, care reprezintă soluţia convenită între Regatul Unit şi UE la problemele cauzate de Brexit pentru insula Irlanda.

"UE va continua să colaboreze cu Regatul Unit pentru a găsi soluţii în cadrul protocolului. Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a restabili previzibilitatea şi stabilitatea pentru cetăţenii şi întreprinderile din Irlanda de Nord şi pentru a ne asigura că aceştia pot valorifica la maximum oportunităţile oferite de protocol, inclusiv accesul la piaţa unică" a declarat cu acest prilej, Gašper Dovžan, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Sloveniei.

În continuare, miniştrii au desfăşurat un schimb de opinii cu privire la coordonarea la nivelul UE în materie de COVID-19 după vacanţa de vară. Aceştia au discutat despre aspecte legate de vaccinare şi despre măsurile de călătorie. "Este esenţial ca statele membre să continue să ofere un răspuns transparent şi coordonat la pandemie şi ca rata de vaccinare a populaţiei să crească pentru a reveni la viaţa normală", a arătat Gašper Dovžan, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Sloveniei.

Miniştrii au desfăşurat, de asemenea, un prim schimb de opinii cu privire la Consiliul European din 21-22 octombrie. Printre subiectele discutate se numără coordonarea răspunsului la pandemia de COVID-19, examinarea progreselor înregistrate cu privire la aspecte digitale, pregătirile pentru COP26 de la Glasgow (climă) şi pentru COP15 de la Kunming (biodiversitate), precum şi pentru viitoarele summituri cu ţări terţe, de exemplu Reuniunea Asia-Europa (ASEM) şi Parteneriatul estic.

Preşedinţia slavonă a prezentat informaţii actualizate cu privire la Conferinţa privind viitorul Europei, după lansarea grupurilor de dezbatere ale cetăţenilor europeni la 17 septembrie şi în perspectiva sesiunii plenare din octombrie.

În 23 septembrie 2021, Parlamentul European, Consiliul şi Comisia Europeană au sărbătorit lansarea evenimentului anual "Ziua europeană a produselor ecologice". Cele trei instituţii au semnat o declaraţie comună care stabileşte data de 23 septembrie drept Ziua europeană a produselor ecologice. Aceasta se înscrie în continuarea Planului de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice, adoptat de Comisie la 25 martie 2021, care anunţa crearea unei astfel de zile în vederea sensibilizării publicului cu privire la producţia ecologică, potrivit https://ec.europa.eu/.

La ceremonia de semnare şi lansare, Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură, a declarat: "Astăzi sărbătorim producţia ecologică, un tip de agricultură durabilă prin care producţia alimentară se realizează în armonie cu natura, biodiversitatea şi bunăstarea animalelor. 23 septembrie este, de asemenea, echinocţiul de toamnă, când durata zilei este egală cu cea a nopţii, un simbol al echilibrului între agricultură şi mediu care se potriveşte în mod ideal producţiei ecologice. Mă bucur că, împreună cu Parlamentul European, Consiliul şi actorii-cheie ai sectorului, avem posibilitatea de a lansa această zi europeană anuală a produselor ecologice, o ocazie excelentă de a sensibiliza publicul cu privire la producţia ecologică şi de a promova rolul-cheie jucat de aceasta în tranziţia către sisteme alimentare durabile".

Comisia Europeană
Publicat la 23 septembrie 2021, noul sondaj Eurobarometru privind "cunoştinţele şi atitudinile cetăţenilor europeni faţă de ştiinţă şi tehnologie" arată că 9 din 10 cetăţeni ai UE (86%) consideră că influenţa generală exercitată de ştiinţă şi tehnologie este pozitivă. Ei se aşteaptă ca o serie de tehnologii aflate în curs de dezvoltare să aibă un efect pozitiv asupra modului nostru de viaţă în următorii 20 de ani: în special, energia solară (92%), vaccinurile şi combaterea bolilor infecţioase (86%) şi inteligenţa artificială (61%).

Rezultatele sondajului arată un nivel ridicat de interes pentru ştiinţă şi tehnologie (82%) şi dorinţa cetăţenilor de a afla mai multe despre acestea în locuri precum primării, muzee şi biblioteci (54%). Întrebaţi în ce domenii cercetarea şi inovarea pot aduce o schimbare, respondenţii au menţionat cel mai adesea medicina şi asistenţa medicală, precum şi lupta împotriva schimbărilor climatice. Aceste rezultate sunt în concordanţă cu interesul din ce în ce mai mare faţă de noile descoperiri medicale, care a crescut de la 82% la 86% din 2010 până în prezent.

Mulţi cetăţeni ai UE consideră că ştiinţa şi tehnologia contribuie în principal la îmbunătăţirea calităţii vieţii celor care au deja o situaţie privilegiată (57%) şi nu acordă suficientă atenţie diferenţelor dintre nevoile femeilor şi cele ale bărbaţilor (23%). Mai mult de jumătate dintre aceştia consideră că cercetătorii din China (58%), SUA (57%) şi Japonia (54%) sunt înaintea cercetătorilor din UE în ceea ce priveşte realizarea de descoperiri ştiinţifice. Cetăţenii UE au o opinie pozitivă privind oamenii de ştiinţă şi caracteristicile lor definitorii, cum ar fi inteligenţa (89%), credibilitatea (68%) şi disponibilitatea de a colabora (66%). Peste două treimi (68%) consideră că oamenii de ştiinţă ar trebui să intervină în dezbaterile politice pentru a se asigura că deciziile ţin seama de probele ştiinţifice.

Televiziunea (63%) este, pentru majoritatea cetăţenilor UE, principala sursă de informare cu privire la evoluţiile din domeniul ştiinţei şi tehnologiei, urmată de reţelele sociale online şi bloguri (29%) şi de ziarele online sau tipărite (24%). Marea majoritate (85%) consideră că interesul tinerilor faţă de ştiinţă este esenţial pentru un viitor prosper. În plus, majoritatea consideră că implicarea nespecialiştilor în cercetare şi inovare garantează că ştiinţa şi tehnologia răspund nevoilor şi valorilor societăţii (61%).

Aproape trei sferturi (72%) dintre respondenţi consideră că guvernele ar trebui să se asigure că noile tehnologii aduc beneficii tuturor, iar peste trei sferturi (79%) consideră că guvernele ar trebui să implice întreprinderile private în combaterea schimbărilor climatice. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel)