Ziua mondială maritimă este marcată la 30 septembrie, în ultima zi de joi a acestei luni, scopul său fiind acela de a aprecia importanţa industriei maritime şi de a sublinia importanţa securităţii maritime, a mediului maritim şi a siguranţei transportului maritim. Ziua reprezintă data adoptării Convenţiei Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI) în 1958.

Această zi a fost marcată pentru prima dată la 17 martie 1978, cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a intrării în vigoare a Convenţiei care a pus bazele Organizaţiei Maritime Internaţionale, potrivit https://www.missiontoseafarers.org/.

În 2021, tema zilei este "Seafarers: at the core of shipping's future" şi urmăreşte creşterea vizibilităţii navigatorilor, atrăgând atenţia asupra rolului însemnat pe care îl au astăzi şi pe care îl vor avea în viitor. Accentul asupra navigatorilor vine în condiţiile în care pandemia de COVID-19, izbucnită în 2020, a pus presiuni extraordinare asupra acestora, sute de mii de bărbaţi şi femei rămânând blocaţi pe nave luni de zile în afara contractelor iniţiale, neputând fi repatriaţi din cauza restricţiilor naţionale de călătorie. De cealaltă parte, un număr mare de navigatori nu pot să se alăture navelor şi să îşi câştige existenţa. Această criză de schimbare a echipajului, care se desfăşoară de aproape un an, este o urgenţă umanitară care ameninţă siguranţa transportului maritim, potrivit https://www.imo.org/.

Pe tot parcursul anului, tema Zilei mondiale maritime va supune atenţiei şi alte aspecte legate de elementul uman al transportului maritim, inclusiv siguranţa şi securitatea vieţii la bordul navelor, bunăstarea navigatorilor şi importanţa asigurării unei pregătiri adecvate şi a unei forţe de muncă calificată, pregătită să facă faţă provocărilor şi oportunităţilor digitalizării şi automatizării.

În aceeaşi zi, Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) este gazda unui webinar online, care va explora tema acestei zile. După alocuţiunea secretarului general al OIM, Kitack Lim, patru navigatori invitaţi ai evenimentului vor susţine discursuri pe marginea următoarelor subiecte: diversitate, siguranţă, schimbarea echipajului şi mediul înconjurător, arată https://www.imo.org/.

Începând din acest an, cu acest prilej, clădirea OMI, inclusiv Memorialul navigatorului, vor fi iluminate în albastru, o iniţiativă simbolică de a uni comunitatea maritimă şi de a conştientiza contribuţia vitală a transportului maritim în lume.

Ziua mondială maritimă a fost iniţiată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) în colaborare cu agenţia sa specializată - Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), care a fost creată în 1948, cu scopul facilitării cooperării în domeniul navigaţiei maritime internaţionale, asigurării securităţii maritime, prevenirii poluării mărilor şi oceanelor şi al elaborării convenţiilor internaţionale privind navigaţia maritimă. În 1948, la o conferinţă internaţională la Geneva, în Elveţia, a fost adoptată o convenţie care stabilea, în mod formal, înfiinţarea organizaţiei maritime. Convenţia a intrat în vigoare la 17 martie 1958, prin ratificarea acesteia de către 21 state. OMI şi-a început însă activitatea în ianuarie 1959, în urma Conferinţei Maritime a Naţiunilor Unite de la Geneva. Până la 22 mai 1982, s-a numit Organizaţia Interguvernamentală Consultativă pentru Navigaţie Maritimă (IMCO). OMI are sediu la Londra.

OMI are 174 de state membre şi trei membri asociaţi (Insulele Feroe, Hong Kong şi Macao). Primul stat care a ratificat convenţia a fost Marea Britanie, în 1949. Cei mai recenţi membri sunt Armenia (2018) şi Nauru (2018), potrivit www.imo.org. România este membră a acestei organizaţii din 20 martie 1965 şi, în această calitate, este parte la toate convenţiile internaţionale majore privind siguranţa navigaţiei, prevenirea poluării şi facilitarea traficului maritim internaţional.

Activitatea OMI sprijină Obiectivele Naţiunilor Unite de dezvoltare durabilă, notează https://www.imo.org/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)