Începând din 2001, la 26 septembrie este marcată, anual, Ziua europeană a limbilor, o iniţiativă a Consiliului Europei, potrivit http://edl.ecml.at/. În 2021, Ziua europeană a limbilor a ajuns la ediţia aniversară cu numărul 20.

Scopul acestui eveniment este de a promova plurilingvismul, ca punte esenţială de comunicare între popoare, dar şi un instrument de interes turistic sau profesional. În plus, cunoaşterea limbilor străine facilitează o mai bună înţelegere interculturală, fundamentul patrimoniului cultural european, descoperirea unor culturi noi, posibilitatea de a căpăta o perspectivă diferită asupra lumii şi de a-i înţelege mai bine pe cei din jur.

Aproximativ 800 de milioane de locuitori din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei sunt invitaţi să înveţe mai multe limbi străine, atât în cadrul şcolii, cât şi în afara ei.

Anul 2001 a fost proclamat de către Consiliul Europei şi Uniunea Europeană ''Anul European al limbilor''. Activităţile organizate cu acel prilej, care au implicat mii de persoane din 45 de state, au celebrat diversitatea lingvistică în Europa şi au promovat învăţarea limbilor.

Tematica multilingvismului a devenit tot mai prezentă în dezbaterea europeană, în special din 2007, când a fost creat în cadrul Comisiei Europene portofoliul multilingvismului.

Pentru ediţia din 2021 a Zilei europene a limbilor, site-ul oficial, edl.ecml.at, disponibil în 39 de limbi, le oferă cititorilor posibilitatea de a descărca aplicaţia "Agentul secret pentru limbi", care conţine provocări şi chestionare prin care elevii sunt încurajaţi să afle mai multe despre o limbă străină în afara contextului şcolar. În acest fel, vor putea efectua o călătorie virtuală în alte ţări, utilizând cuvinte şi noţiuni de comunicare esenţiale, din viaţa de zi cu zi.

În Europa există în jur de 225 de limbi indigene, ceea ce reprezintă 3% din totalul mondial, arată site-ul Centrului European pentru Limbi Moderne din cadrul Consiliului Europei, edl.ecml.at. Majoritatea limbilor europene aparţin celor trei grupe: limbile germanice, limbile romanice şi limbile slave.

Familia limbilor germanice include, între altele, daneza, norvegiana, suedeza, islandeza, germana, neerlandeza, engleza şi idiş. Limbile romanice includ, între altele, italiana, franceza, spaniola, portugheza şi româna, iar cele slave - rusa, ucraineana, bielorusa, poloneza, ceha, slovaca, slovena, sârba, croata, macedoneana, bulgara şi altele. Majoritatea limbilor europene utilizează alfabetul latin. Unele limbi slave utilizează alfabetul chirilic. Greaca, armeana, georgiana şi idiş au propriul lor alfabet. Limbile non europene cele mai utilizate pe teritoriul european sunt araba, chineza şi hindusa, potrivit sursei citate.

Pe plan mondial, cei peste şapte miliarde de oameni vorbesc între 6.000 şi 7.000 de limbi diferite. Majoritatea limbilor lumii sunt vorbite în Asia şi Africa. Peste jumătate din populaţia mondială este bilingvă. Limba maternă este, de cele mai multe ori, cea pe care o cunoaştem şi utilizăm cel mai mult.

Fiecare limbă cuprinde aproximativ 50.000 de cuvinte, dintre care vorbitorii nativi folosesc între 15.000 şi 20.000. Cele mai vorbite limbi materne din Europa sunt rusa, germana, franceza, engleza şi turca, arată sursa citată.

Ziua europeană a limbilor a fost marcată, la 24 septembrie 2021, la Institutul Francez din Iaşi, sub sloganul "Să formăm cetăţenii europeni de mâine". Evenimentul a fost prilejuit şi de apropiata Preşedinţie franceză a Consiliului UE, în perioada ianuarie-iunie 2022.

Printre atracţiile programului oferit de Institutul Francez din Iaşi, se numără o prezentare multimedia a Centrului Georges Pompidou, precum şi a Mediatecii acestuia, care propune cursuri şi iniţieri în mai bine de 250 de limbi, de la cele curente până la cele rare. Activităţile creative au fost axate în jurul creaţiei a doi artişti ale căror opere se găsesc la Centrul Pompidou: Constantin Brâncuşi şi Vassily Kandinsky. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: icr.ro