Reuniunea la nivel înalt a Francofoniei la Bucureşti, în 28-29 septembrie 2006, a reprezentat unul dintre evenimentele politice extraordinare găzduite de România după 1990. A fost primul eveniment de o asemenea anvergură, organizat de România, la care au participat 36 de şefi de stat şi de guvern, 25 miniştri de externe, 11 miniştri ai Culturii şi Francofoniei şi o armată impresionantă de jurnalişti. A fost, totodată, primul Sommet al Francofoniei care a avut loc în Europa Centrală şi de Sud-Est.

Pe fondul unor măsuri de securitate stricte, lucrările reuniunii Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei au fost organizate la Palatul Parlamentului. Pentru desfăşurarea reuniunii, Ministerul român al afacerilor externe şi celelalte instituţii implicate în organizare au colaborat cu Ministerul de externe francez şi cu Comisariatul general pentru Francofonie.

Conferinţa la nivel înalt a inclus reuniunile celor trei Instanţe ale Francofoniei: Consiliul Permanent al Francofoniei - cu participarea reprezentanţilor personali ai şefilor de stat şi de guvern ai Francofoniei (25 septembrie 2006); Conferinţa Ministerială a Francofoniei care a reunit miniştrii afacerilor externe şi ai Francofoniei din statele şi guvernele OIF (26 septembrie 2006), precum şi reuniunea la nivel înalt care a strâns laolaltă şefii de stat şi de guvern ai Francofoniei (28-29 septembrie 2006), conform www.mae.ro.

Consiliul Permanent al Francofoniei (CPF) a pregătit lucrările Conferinţei Ministeriale a Francofoniei (CMF) care, deopotrivă, a avut rolul de a pregăti ordinea de zi, documentele şi deciziile înaintate, spre adoptare, Conferinţei şefilor de stat şi de guvern ai Francofoniei.

Agenda lucrărilor instanţelor Francofoniei a cuprins teme precum: prezentarea şi analizarea a 12 solicitări de aderare sau de schimbare a statutului în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (Albania, Andora, Grecia, Cipru, Ghana, Serbia, Ucraina, Ordinul Suveran de Malta, Republica Macedonia, Mozambic, Thailanda şi Sudan); ghidul privind folosirea limbii franceze la nivelul organizaţiilor internaţionale; proiectul Declaraţiei de la Bucureşti; activitatea şi menţinerea responsabilităţilor Înaltului Consiliu al Francofoniei; stabilirea baremului contribuţiilor statutare; stadiul procesului de ratificare a Convenţiei ONU privind diversitatea culturală; înfiinţarea, la Paris, a Casei Francofoniei; numirea, pe o perioada de 4 ani, a Comisarului Curţii de Conturi a OIF şi Fondului Multilateral Unic (FMU), funcţionarea Comitetului internaţional al Jocurilor Francofoniei, indică www.mae.ro.

Dezbaterile desfăşurate la nivelul celor trei instanţe ale Francofoniei au concluzionat constituirea unui nou grup de reflecţie asupra stabilirii baremului contribuţiei statutare; aprobarea înfiinţării, la Paris, a Casei Francofoniei; organizarea celei de-a 62-a sesiuni a Consiliului Permanent al Francofoniei la Paris, la 12 decembrie 2006; organizarea celei de-a 23-a sesiuni a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei la Vientiane (Laos), în perioada 20-21 noiembrie 2007, şi adoptarea ghidului necesar utilizării limbii franceze în cadrul organizaţiilor internaţionale. În context, a fost exprimat sprijinul acordat de instanţele Francofoniei pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale şi pentru dezvoltarea axelor de acţiune ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, care fuseseră stabilite anterior prin reforma instituţională declanşată în 23 noiembrie 2005, la Antananarivo, potrivit sursei citate.

În urma propunerii Conferinţei Ministeriale a Francofoniei, au fost adoptate trei amendamente la ''Statutul şi modalităţile de adeziune la Conferinţa şefilor de stat şi de guvern ai Francofoniei', amendamente care fac referire la participarea statelor membre şi observatoare la activităţile instanţelor Francofoniei şi contribuţiile financiare ale statelor.

Dezbaterile reuniunii la nivel înalt, încadrate Conferinţei şefilor de stat şi de guvern, au inclus două reuniuni cu uşile închise, cu prilejul cărora a fost dezbătută situaţia politică internaţională şi a fost ales Secretarul General al Francofoniei, în persoana liderului politic senegalez Abdou Diouf. Sommet-ul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei de la Bucureşti s-a desfăşurat în cadrul temei ''Tehnologiile informaţiei în educaţie", fiind parte a obiectivelor prioritare pentru organizaţie şi pentru România.

În marja sommet-ului Francofoniei, în perioada 22-30 septembrie 2006, au fost organizate o serie de manifestări dedicate publicului larg: în Piaţa Revoluţiei concertul ''Ritmurile şi imaginile Francofoniei'', pe esplanada Teatrului Naţional din Bucureşti ''Covorul numeric'', în foaierul aceluiaşi teatru expoziţia ''Cele 1000 de feţe ale Francofoniei'', la sala Dalles standuri de prezentare ale statelor şi guvernelor membre ale Francofoniei (Francofonia vine la voi) şi o expoziţie de carte francofonă (''Literatură francofonă de ieri şi de azi''), la Muzeul Naţional de Artă al României expoziţiile ''Constantin Brâncuşi fotograf'', ''Mot ŕ main. Imagine ţi scriitură în arta din Belgia'', ''Culorile grădinii în peisajul românesc. 1850-1955'' şi expoziţia ''Antoine Bourdelle'' etc. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Dezbateri în cadrul celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, Bucureşti, 29 septembrie 2006.