Discursul anual al preşedintelui Comisiei Europene privind starea Uniunii, lansarea de către Comisie a Autorităţi europene pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară (HERA), un bilanţ provizoriu al noului parchet european, precum şi raportul publicat de Curtea Europeană de Conturi reprezintă o parte dintre evenimentele desfăşurate la nivelul instituţiilor comunitare în perioada 13-17 septembrie 2021.

Comisia Europeană
* "Uniunea noastră va fi mai puternică dacă se va asemăna mai mult generaţiei noastre viitoare, şi anume dacă va fi reflexivă, hotărâtă şi atentă la cei din jur. Dacă se va baza pe valori şi va fi temerară în acţiuni", a precizat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în al doilea discurs anual privind starea Uniunii Europene, din 15 septembrie 2021.
În discursul său, Ursula von der Leyen, a prezentat iniţiative principale pe care Comisia intenţionează să le întreprindă în anul următor. Acestea vor include, printre altele: continuarea eforturilor de vaccinare în Europa şi consolidarea pregătirii în caz de pandemie; eliminarea deficitului de finanţare a combaterii schimbărilor climatice, împreună cu partenerii mondiali; ghidarea transformării digitale care va crea locuri de muncă şi va stimula competitivitatea; asigurarea unor condiţii de muncă mai echitabile şi a unei asistenţe medicale mai bune, precum şi crearea mai multor oportunităţi pentru ca tinerii europeni să beneficieze de economia socială de piaţă a Europei; intensificarea cooperării noastre în materie de securitate şi apărare şi aprofundarea parteneriatului UE cu aliaţii cei mai apropiaţi; apărarea valorilor şi libertăţilor europene şi protejarea statului de drept, scrie https://ec.europa.eu/.
În ceea ce priveşte pandemia, preşedinta Comisiei a spus că "peste 70 % din adulţii din UE sunt vaccinaţi complet. Am fost singurii care am împărţit jumătate din producţia noastră de vaccinuri cu restul lumii. Le-am furnizat europenilor peste 700 de milioane de doze şi am trimis alte peste 700 de milioane de doze restului lumii, unui număr de peste 130 de ţări".
Rapoartele UE privind statul de drept vor include, începând cu 2022, şi mai multe recomandări concrete pentru statele membre, a mai precizat preşedinta Comisiei Europene, cu ocazia discursului privind starea Uniunii Europene, susţinut în plenul Parlamentului European la Strasbourg.
Ursula von der Leyen a anunţat un summit privind apărarea, care va fi organizat de preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al lui 2022, în condiţiile în care retragerea din Afganistan a relansat discuţiile privind autonomia europenilor.

* De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, la începutul anului 2020, UE şi statele sale membre, alcătuind împreună Echipa Europa, au acordat ţărilor partenere 34 de miliarde euro, sub formă de sprijin pentru combaterea pandemiei şi a consecinţelor acesteia. Această sumă depăşeşte deja cu mult pachetul iniţial de sprijin în valoare de 20 de miliarde euro, promis de Echipa Europa în primăvara anului 2020, care se ridică în prezent la 46 de miliarde euro, arată Comisia Europeană, într-un comunicat din 16 septembrie 2021.

* Comisia Europeană a lansat, la 16 septembrie, Autoritatea europeană pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară (HERA) pentru a preveni, a detecta şi a răspunde rapid la urgenţele sanitare. Atunci când survine o situaţie de urgenţă, HERA va asigura dezvoltarea, producerea şi distribuirea de medicamente, de vaccinuri şi de alte contramăsuri medicale - cum ar fi mănuşi şi măşti - care au lipsit adesea în prima fază a răspunsului la criza provocată de noul coronavirus. HERA este un pilon esenţial al uniunii europene a sănătăţii, anunţate de preşedinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2020. Activităţile HERA se vor baza pe un buget de 6 miliarde EUR din actualul cadru financiar multianual pentru perioada 2022-2027, o parte din care va proveni din suplimentarea NextGenerationEU. HERA va fi instituită ca structură internă a Comisiei şi va deveni pe deplin operaţională la începutul anului 2022, se menţionează pe site-ul Comisiei.

Parlamentul European
* În dezbaterea anuală din PE privind starea Uniunii (15 septembrie 2021), deputaţii europeni i-au adresat întrebări preşedintei Comisiei, Ursula von der Leyen, cu privire la cele mai urgente provocări cu care se confruntă UE, conform site-ului PE, https://www.europarl.europa.eu/.
Manfred Weber (preşedintele Grupului Partidului Popular European; Germania) a subliniat consecinţele sociale şi economice ale crizei COVID-19 şi a afirmat că Europa trebuie să creeze de urgenţă noi locuri de muncă, inclusiv în sectorul sănătăţii, unde UE este lider în ceea ce priveşte vaccinurile împotriva COVID-19.
Iratxe Garcia (Grupul Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor; Spania) a evaluat în mod pozitiv lupta UE împotriva pandemiei şi a consecinţelor acesteia.
Dacian Cioloş (Grupul Renew, România) a spus că, de prea multe ori, Comisia s-a angajat în diplomaţie în relaţia cu Consiliul, în loc să se implice în procesul de elaborare a politicilor cu Parlamentul European. 
Philippe Lamberts (Grupul Verzi/ALE, Belgia) a solicitat obiective climatice mai ambiţioase: "Mai rapid, mai sus, mai puternic: este momentul să punem în aplicare obiectivele ambiţioase în eforturile noastre de a salva planeta".
Cetăţenii UE nu au nevoie de "discursuri înflorate", ci doar "doresc să fie lăsaţi în pace", a declarat Jörg Meuthen (Identitate şi Democraţie; Germania). Acesta a criticat planurile Comisiei de "cheltuieli masive" - pentru Pactul verde, pentru fondul de redresare, pentru pachetul climatic - pe care cetăţenii vor trebui să le plătească în cele din urmă. 
Potrivit lui Martin Schirdewan (Stânga; Germania), "Ursula von der Leyen s-a lăudat, dar nu a oferit niciun răspuns la problemele actuale". Acesta a solicitat eliminarea protecţiei brevetelor pentru vaccinuri şi a deplâns faptul că cei mai bogaţi oameni din Europa şi-au sporit şi mai mult averile în timpul pandemiei.

* Eurodeputaţii au adoptat, la 15 septembrie, o propunere de extindere a mandatului Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), astfel încât va cuprinde nu doar bolile transmisibile, ci şi unele boli netransmisibile grave, cum ar fi bolile cardiovasculare şi respiratorii, cancerul, diabetul sau afecţiunile psihice. Propunerea PE face parte dintr-un pachet de măsuri propuse de Comisie la 11 noiembrie 2020, în cadrul constituirii aşa-numitei "uniuni europene a sănătăţii", conform https://ec.europa.eu/ şi https://www.europarl.europa.eu/.

* Într-o rezoluţie adoptată la 15 septembrie referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE, Parlamentul European subliniază că familiile LGBTIQ şi cuplurile de acelaşi sex ar trebui să aibă aceleaşi libertăţi de circulaţie şi aceleaşi drepturi de reîntregire a familiei ca şi celelalte şi că executivul european ar trebui să ia măsuri împotriva României, Ungariei şi Poloniei pentru încălcarea valorilor UE în această speţă.

* La 16 septembrie, Parlamentul European a adoptat, în sesiune plenară, un raport prin care s-a declarat favorabil creării unui organism etic independent care să supravegheze posibilele conflicte de interese în interiorul instituţiilor europene. Eurodeputaţii consideră că acest nou organism ar trebui să poată deschide anchete asupra posibilelor conflicte de interese şi a situaţiilor de "uşi rotative" (plecări în mediul privat) "implicând comisari, eurodeputaţi, membri ai personalului UE şi instituţiilor participante", înaintea, în timpul şi după mandate sau funcţii.

Noul parchet european (EPPO)
* Parchetul European, noua instanţă europeană de luptă împotriva fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene, a anunţat, pe 14 septembrie, că, de la lansarea sa la 1 iunie 2021, a deschis circa 300 de anchete vizând un prejudiciu total evaluat la 4,5 miliarde de euro. O anchetă a Parchetului European cu privire la o fraudă transfrontalieră cu TVA, estimată la peste 14 milioane de euro, a condus, la începutul lunii august, la percheziţii în Germania, Olanda, Slovacia, Bulgaria şi Ungaria. Mai recent, poliţia italiană a procedat, la solicitarea acestei instanţe, la confiscarea a circa 200.000 de euro de la o societate care importă electrozi wolfram, acuzată că s-a sustras de la plata taxelor vamale prin falsificarea originii produselor, relatează AFP şi site-ul https://www.eppo.europa.eu/.

Curtea Europeană de Conturi
* Cooperarea dintre UE şi ţările terţe s-a dovedit a fi ineficientă în asigurarea returnării în ţările de origine a migranţilor prezenţi în mod ilegal pe teritoriul UE, se arată într-un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, la 13 septembrie. "Cooperarea UE cu statele non-UE nu a fost eficientă în asigurarea faptului că migranţii aflaţi ilegal pe teritoriul UE se întorc în propriile ţări", le-a declarat Leo Brincat, membru al Curţii Europene de Conturi, jurnaliştilor, prin videoconferinţă, conform site-ului Curţii Europene de Conturi, https://www.eca.europa.eu/.

Eurostat
* Aproximativ 26% dintre români cred că situaţia locului lor de muncă va fi mai rea în următoarele 12 luni, faţă de doar 9% la nivelul Uniunii Europene, în condiţiile în care 47% dintre români anticipează că economia îşi va reveni de pe urma impactului pandemiei de COVID-19 în 2023 sau mai târziu, relevă un Eurobarometru dat publicităţii de Comisia Europeană, pe 13 septembrie. În acelaşi timp, românii susţin în procent mare (56%) că tind să aibă încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 35% susţin că tind să nu aibă încredere (nivelul UE - 49%). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Irina Giurgiu)