La data de 17 septembrie 2021, este programat cel de-al XV-lea Congres al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, potrivit http://udmr.ro. Evenimentul are loc la Sângeorgiu de Mureş, lângă Târgu Mureş.

Congresul a fost anunţat de preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor, la 28 mai a.c. "Conform statutului nostru, trebuie să organizăm congres din doi în doi ani. Ultimul congres l-am avut în 2019, deci în anul 2021 trebuie să organizăm un congres", a spus Kelemen Hunor, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă susţinută după şedinţa Consiliului Permanent al UDMR. Coordonatorul pregătirii congresului a fost desemnat preşedintele executiv al UDMR, Balazs Attila.

La 3 septembrie, în Cluj-Napoca a avut loc şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali, pentru pregătirea Congresului. Cu acel prilej, Kelemen Hunor a declarat că familia este prioritară şi că aceasta va fi tema centrală a congresului formaţiunii pe care o conduce. El a adăugat că în cadrul Congresului va fi adoptat şi un document strategic care să prezinte sarcinile guvernului pentru următorii ani şi care subliniază faptul că toate proiectele de dezvoltare, economia şi politicile publice trebuie să vizeze, mai ales, bunăstarea familiilor.

În ziua de 16 septembrie, UDMR a dat publicităţii lista participanţilor la cel de-al 15-lea Congres, între aceştia regăsindu-se premierul Florin Cîţu şi vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt. Mai participă preşedintele PNL şi al Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, precum şi alţi lideri de formaţiuni politice din România, Ucraina, Croaţia şi Serbia.

În ziua premergătoare Congresului, la Târgu Mureş au avut trei sesiuni de dezbateri pe subiecte conexe tematicii Congresului, acestea fiind organizate de Organizaţia de Femei UDMR, Consiliul Naţional al Aleşilor Locali ai UDMR, respectiv Conferinţa Tinerilor Maghiari.

Precedentul Congres al UDMR a avut loc la Cluj-Napoca, în perioada 22-23 februarie 2019. În cadrul evenimentului, Kelemen Hunor şi-a prezentat raportul pentru ultimii doi ani, au fost dezbătute şi adoptate noi hotărâri şi a fost lansat documentul "Viitorul în Transilvania", în care se vorbeşte de viitorul maghiarilor din regiune şi de faptul că "Transilvania va fi din ce în ce mai liberă de reţeaua aspiraţiilor centraliste". De asemenea, a avut loc şi alegerea preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor fiind reales cu 728 de voturi "pentru" şi 26 "împotrivă" din totalul celor 757 de voturi valabil exprimate.

***

Primul Congres al UDMR s-a desfăşurat la Oradea (21-22 aprilie 1990), prilej cu care au fost adoptate Statutul şi Programul Uniunii şi a fost ales preşedintele: Domokos Geza.

Al doilea Congres (24-26 mai 1991, Târgu-Mureş) a adoptat un nou Statut şi Program, a reconfirmat conducerea Uniunii şi l-a ales în funcţia de preşedinte de onoare pe Laszlo Tokes.

Congresul al III-lea al UDMR (13-15 ianuarie 1993, Braşov) a adus o înnoire structurală şi politică, a ales o nouă conducere (preşedinte Markó Béla, preşedinte executiv Csaba Takacs) şi a adoptat un nou Statut, care prevedea noile structuri organizatorice ale UDMR. Tezele de bază ale Programului erau autodeterminarea internă, autoadministrarea locală şi regională, autonomia personală şi culturală.

Au urmat Congresul al IV-lea (26-28 mai 1995, Cluj-Napoca), care a adus unele schimbări în Statut şi a adoptat o serie de declaraţii privind problemele generale ale României şi ale minorităţii maghiare, şi Congresul al V-lea (3-4 octombrie 1997, Târgu-Mureş), care a aprobat documente privind politica economică a guvernului (UDMR făcea parte din guvernul de coaliţie CDR-USD-UDMR) şi integrarea europeană.

La Congresul al VI-lea (15-16 mai 1999, Miercurea-Ciuc) s-a făcut o analiză a rezultatelor participării la guvernare, în urma căreia s-au conturat două puncte de vedere: unul susţinea retragerea de la guvernare, din cauza rezultatelor considerate nesatisfăcătoare, celălalt susţinea continuitatea la guvernare, apreciind că astfel pot fi mai bine servite interesele maghiarilor din România. Susţinătorii celei de-a doua variante au impus realegerea lui Markó Béla în fruntea Uniunii.

La începutul lui 2003, între 31 ianuarie şi 2 februarie, s-au desfăşurat, la Satu Mare, lucrările celui de-al şaptelea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România, la care au fost prezenţi 451 de delegaţi unionali. A fost adoptat un nou Program politic şi s-a modificat Statul de organizare şi funcţionare ale formaţiunii, fiind eliminată funcţia de preşedinte de onoare, exercitată până atunci de episcopul reformat Laszlo Tokes. La 2 februarie, Markó Béla, singurul candidat la preşedinţia formaţiunii, este reales lider al formaţiunii.

În data de 2 martie 2007, senatorul György Frunda a deschis, la Arad, lucrările celui de-al VIII-lea congres al UDMR. În cadrul evenimentului, Markó Béla a fost reales preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România cu majoritatea voturilor. Mai exact, candidatul unic la şefia UDMR Markó Béla a obţinut 436 de voturi pentru, din cele 479 valabile, împotrivă fiind 42. De asemenea, a fost adoptat Programul UDMR privind alegerile pentru Parlamentul European.

Al IX-lea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România a debutat la 25 aprilie 2009, la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca. Pe ordinea de zi a Congresului UDMR s-a aflat prezentarea principalilor candidaţi ai UDMR pentru Parlamentul European, modificarea Statutului Uniunii şi raportul preşedintelui Markó Béla.

În urma celui de-al X-lea Congres al UDMR, desfăşurat în zilele de 26 şi 27 februarie 2011, la Oradea, formaţiunea şi-a ales un nou preşedinte, iar regulamentul său intern a suferit modificări importante. Alegerea noului preşedinte al UDMR nu a adus surprize, cel mai bine cotat dintre candidaţi, Kelemen Hunor, fiind preferat de delegaţii la congres. Noul statut adoptat a modificat esenţial organizarea activităţii Uniunii. S-a urmărit o deschidere mai mare către administraţiile publice locale, ai căror reprezentanţi urmau să fie prezenţi în structurile decizionale. S-a prevăzut înfiinţarea a trei organizaţii regionale ale UDMR - Secuimea, Partium şi Mijlocul şi Sudul Transilvaniei, iar conducerile acestora să aibă câte un loc în Consiliul Permanent nou înfiinţat în cadrul UDMR. Prin noul Statut, s-a înfiinţat funcţia de vicepreşedinte politic, numărul doi în partid, care are în coordonare relaţiile cu structurile guvernamentale, relaţiile cu structurile din teritoriu şi politica externă.

Cel de-al XI-lea Congres al Uniunii s-a desfăşurat la 25 mai 2013, la Miercurea Ciuc. Delegaţii la Congresul UDMR au adoptat rezoluţia intitulată "Secuime conştientă, puternică!" prin care se reafirmă dorinţa ca secuimea să devină o regiune de dezvoltare distinctă, iar limba maghiară să devină limbă oficială în această regiune. Principalele modificări aduse statutului au vizat înfiinţarea unei organizaţii de femei, implicarea mai accentuată a primarilor în organismele naţionale şi înfiinţarea Preşedinţiei Naţionale, cu nouă membri.

La 17-18 aprilie 2015, a avut loc, la Cluj-Napoca, cel de-al XII-lea Congres al UDMR, în cadrul căruia, Kelemen Hunor a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte, fiind de altfel singurul candidat. În ceea ce priveşte modificarea statutului, s-a renunţat la funcţia de vicepreşedinte politic, iar secretariatul general şi-a schimbat denumirea în prezidiu executiv.

Aproximativ 1.000 de delegaţi şi invitaţi, din ţară şi străinătate, au participat la cel de-al XIII-lea Congres UDMR, desfăşurat în ziua de 13 mai 2017, la Zalău. Modificările adoptate la Statutul şi Programul Uniunii au vizat, printre altele, stimularea rămânerii tinerilor pe pământul natal, prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi protecţia minorităţilor naţionale. De asemenea, Statutul UDMR a introdus cota obligatorie de reprezentare pentru femei, astfel încât, la nivelul organizaţiilor locale ale Uniunii, unul din trei membri ai Consiliului Aleşilor să fie femeie, iar în organismele de conducere judeţene şi naţionale 15% din membri să fie delegaţi de către Organizaţia de Femei a UDMR. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)