Filmul "Înainte de tăcere", regizat de Alexa Visarion (debutul regizoral) după un scenariu scris tot de el, a avut premiera în 1978 şi este o ecranizare a nuvelei "În vreme de război" de Ion Luca Caragiale.

Acţiunea se desfăşoară în mediul rural, în perioada Războiului de Independenţă. Hangiul Stavrache este obsedat de dorinţa de înavuţire şi de faptul că soţia, Ana, îl iubeşte pe fratele lui, preotul Iancu. El îşi doreşte cu ardoare un copil, iar când fratele preot este jefuit de tâlharii cărora li se alăturase într-o bandă şi, de teamă să nu fie ucis de aceiaşi tâlhari, pleacă voluntar pe front, Stavrache se bucură, gândindu-se că astfel scapă de el şi Ana îi va acorda atenţie.

După câteva luni, Ana îşi anunţă soţul că este însărcinată, iar curând Stavrache primeşte o scrisoare prin care e anunţat că fratele lui, Iancu, a murit pe front. Totuşi, gelozia şi obsesia îl aduc în pragul demenţei, are halucinaţii în care pare că Iancu se întoarce acasă. După o astfel de secvenţă în care visează că Iancu e împreună cu Ana şi râd de el, îşi loveşte soţia cu putere, ea se dezechilibrează, se loveşte de masă si cade, pierzând sarcina. Ana pleacă de acasă, îl părăseşte pe Stavrache, iar acesta chiar îşi pierde minţile.

" 'Înainte de tăcere' nu este o ecranizare propriu-zisă ci, pornind de la sursa literară 'În vreme de război', este un 'film de autor': Alexa Visarion, atras de substanţa dramatică densă a nuvelei caragialiene, de permanenta alternare a realului cu irealul, de sugestiile onirice şi de investigaţiile în subconştient ale scrierii originare a dezvoltat trauma originară - adăugând personaje, relaţii cu epoca, introspecţii -, convertind o poveste din lumea satului de la sfârşitul veacului trecut într-o pagină de cinematograf modern, ale cărei semnificaţii depăşesc cazul de avariţie şi de alienare al personajului central, Stavrache, vorbind despre alienarea unei lumi", notează criticul Călin Căliman în lucrarea "Istoria filmului românesc, 1897-2000", potrivit site-ului tvr.ro.

Valerian Sava scria, într-o cronică de film publicată în revista "Cinema" nr. 10 din octombrie 1978, că "acest prim film al lui Alexa Visarion poartă multe dintre semnele debutului şi uceniciei, dar şi marca unei vocaţii, a unei ambiţii artistice ieşite din comun".

În opinia sa, regizorul extrage din nuvela lui Caragiale o dramă a alienării în izolare şi avariţie, fondul temperamental al lui Stavrache fiind însă diferit, "violent tulburat de patimi ancestrale". Deşi în nuvelă nu apare nicio soţie a hangiului, scenariul o creează pe Ana.

"Cele mai izbutite episoade din film sunt acelea în care regizorul, găsind măsura exactă a expresiei, urmăreşte amestecul bizar şi tragic de sentimente degradate, din care se nasc ura şi violenţa. De mare precizie este, în acest sens, alegerea interpreţilor: Liviu Rozorea - compunând un hangiu aidoma celui descris de Caragiale, cu capul înfundat între umeri, mic, cu ochii sticloşi, furaţi de o nălucă; Valeria Seciu - figurând dulceaţa înşelătoare a Anei, elanurile ei inconsistente, ambiguitatea lunecoasă, între tentaţie şi teamă, ingenuitate şi păcat; lon Caramitru - preotul-bandit, fixând în privirile-i avide şi în zâmbetul tăios o lipsă de scrupul demenţială", notează Valerian Sava, potrivit http://aarc.ro/.

El atrage atenţia asupra secvenţelor care o înfăţişează pe Ana înseninată, liberă de umbra vinovăţiei, bucurându-se naiv de şiragul de mărgele pe care-l crede cumpărat pentru ea de Stavrache sau anunţându-l pe acesta că va avea un urmaş. "Efectul final al acestor secvenţe reprezentative este de tip exploziv, pentru că întreaga înlănţuire inextricabilă de sentimente şi resentimente, agresive sau retractile, sfârşeşte prin a lua o turnură fantastă, cum e căutarea mărgelelor prin noroiul în care Stavrache însuşi le aruncase, sub ochii trişti ai Anei, printre picioarele vitelor din staul, cu reconstituirea penibilă a şiragului îngălat de tină, oferit apoi cu umilinţa ireparabilului, drept cadou (...); la fel e spargerea butoiului cu vin, lăsat de hangiu să se rostogolească la aflarea veştii că va fi tată, şi pe aceeaşi schemă se produce lovitura fatală dată femeii însărcinate, proiectată sălbatic în marginea mesei", scrie cronica de film publicată în revista "Cinema".

Din distribuţie fac parte actorii: Liviu Rozorea, Valeria Seciu, Ion Caramitru, Mircea Diaconu, Florin Zamfirescu, Elisabeta Jar-Rozorea, Gilda Marinescu, Vasile Mureşan, Nicolae Praida, Cornel Dumitraş, Constantin Petrican, Dorel Vişan, Adriana Trandafir, Cornel Ciupercescu, Răzvan Vasilescu.

Filmul a fost răsplătit cu Premiul "Opera Prima"; Premiile pentru imagine şi interpretare feminină (Valeria Seciu) din partea ACIN în 1978 şi cu Premiul pentru imagine oferit de municipalitate, la Festivalul de la San Sebastian, în 1979, notează site-ul cinemaraton.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: aarc.ro