Luna septembrie reprezintă în general, din punct de vedere astronomic, trecerea la anotimpul toamna prin echinocţiul de toamnă care în acest an se produce la 22 septembrie în emisfera nordică.

Foto: (c) Constantin Duma / AGERPRES FOTO

Romanii au rebotezat lunile anului, împăratul roman Caligula fiind cel care a redenumit a şaptea lună - September - de la cuvântul ''septem'', care înseamnă şapte, reprezentând luna a şaptea în calendar roman. Odată cu introducerea calendarului Gregorian a devenit a noua lună a anului şi are 30 de zile. Ziua este egală cu noaptea, respectiv 12 ore fiecare. Septembrie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna decembrie, în fiecare an.

Date astronomice
Soarele, la începutul lunii, răsare la ora 06 h 38 m şi apune la ora 19 h 52 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 07 h 12 m şi apune la ora 18 h 58 m.

Foto: (c) Sorin Lupşa / AGERPRES FOTO

Luna reprezintă perioada cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 07 septembrie - Luna la Ultimul Pătrar la 03 h 48 m; la 13 septembrie - Luna Nouă (de azi, Luna începe să crească) la 23 h 42 m; la 21 septembrie - Luna la Primul Pătrar la 02 h 54 m; la 29 septembrie - Lună Plină (de azi, Luna începe să descrească) la 04 h 54 m, potrivit www.astro-urseanu.ro.

La data de 23 septembrie, din punct de vedere astrologic, se face şi trecerea în semnul zodiacal - Balanţă.

Vremea la început de toamnă
În luna septembrie, în ce priveşte valorile temperaturilor, acestea vor fi mai coborâte sau apropiate de cele normale, potrivit estimărilor meteorologice emise de către ECMWF - Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Până la 6 septembrie 2021, regimul pluviometric se va situa în general în jurul celui specific pentru acest interval, în toate regiunile ţării.

Potrivit ANM, în săptămâna 6 - 13 septembrie 2021, temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai coborâte decât cele normale pentru această săptămână, în cea mai mare parte a ţării, iar cantităţile de precipitaţii se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

Pentru săptămâna 13 - 20 septembrie, estimările arată temperaturi medii ale aerului, în general, apropiate de cele normale pentru acest interval, pe întreg teritoriul României şi un regim pluviometric apropiat de cel normal pentru această perioadă, în toate regiunile.

În ultima parte a lunii septembrie 2021, mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări, iar cantităţile de precipitaţii vor fi, de asemenea, apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, arată ANM.

Potrivit meteorologilor, temperatura maximă absolută lunară a lunii septembrie în România este de 43,5 grade Celsius şi s-a înregistrat la Strehaia, în 8 septembrie 1946. Maxima absolută de la Bucureşti a fost de 39,6 grade, consemnată în 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţia Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în anul 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9 septembrie şi are valoarea de 38,6 grade Celsius, iar la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, temperatura a atins un maxim absolut de 37 de grade în data de 1 septembrie 1952.

Tradiţia populară
În populară românească, luna septembrie se numeşte Răpciune.

La 1 septembrie, începe anul nou bisericesc. Potrivit tradiţiei populare, manifestările vremii din această zi vor oglindi cum va fi anul viitor: dacă plouă dimineaţa, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun, dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunţă toamnă lungă. Se crede că stadiul viermelui din gogoaşa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.

Între sărbătorile calendarului creştin ortodox, cele mai importante pentru această lună din an sunt: Naşterea Maicii Domnului la 8 septembrie şi Înălţarea Sfintei Cruci la 14 septembrie.

La 8 septembrie, sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei, vremea se răceşte, începe migraţia păsărilor (începe migraţia rândunelelor).

În ziua de 14 septembrie, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, cunoscută şi ca Ziua Crucii, Cârstovul viilor, Ziua Şarpelui, Moşii, se ţine post şi nu se mănâncă alimente cu cruce (usturoi, nucă, peşte, prună) sau cap (varză), potrivit volumului ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000). Se fac pomeni: ulcele noi cu apă sau miere, lumânare şi colac, la casele cu copii sau la cei săraci. Este ultima zi pentru culegerea plantelor de leac. AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)