Comisia Europeană
9 august - Comisia Europeană a anunţat că a suplimentat numărul de avioane, elicoptere şi pompieri trimişi în Grecia, dar şi în Albania, Macedonia de Nord şi Turcia, ţări care se confruntă cu incendii grave, informează AFP. Până în prezent, Uniunea Europeană a mobilizat 14 avioane pentru stingerea incendiilor, trei elicoptere, 250 de vehicule şi aproximativ 1.300 de pompieri pentru a ajuta ţările respective. În Grecia au fost desfăşuraţi 1.000 de pompieri, nouă avioane (puse la dispoziţie de Franţa, Suedia, Croaţia, Spania şi Cipru) şi 200 de vehicule.

10 august - Comisia Europeană a anunţat că va analiza decizia Poloniei de a renunţa la un aspect controversat al reformei sistemului său de justiţie, măsură ce fusese cerută de Bruxelles, transmite DPA. Liderul principalului partid din coaliţia conservatoare aflată la putere la Varşovia, Jaroslaw Kaczynski, a anunţat la 6 august că Polonia va dizolva forma actuală a Camerei Disciplinare a Curţii Supreme, astfel dispărând şi obiectul litigiului cu Uniunea Europeană.
* La 14 iulie, Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a ordonat Poloniei să pună capăt imediat activităţilor Camerei Disciplinare, care este însărcinată cu supervizarea judecătorilor şi le poate ridica imunitatea. CJUE a explicat că acest for "nu oferă toate garanţiile de imparţialitate şi independenţă" şi nu este "ferit de influenţe directe sau indirecte ale puterii legislative şi executive". Tribunalul constituţional polonez a sfidat însă Bruxellesul şi a apreciat că măsurile provizorii decretate de CJUE "nu sunt conforme" cu Constituţia poloneză, iar ca urmare Comisia Europeană a dat termen Varşoviei până pe 16 august să promită că va respecta deciziile CJUE, sub ameninţarea sancţiunilor financiare. Săptămâna trecută, preşedinta Curţii Supreme poloneze a anunţat îngheţarea provizorie a activităţilor controversatei camere.

10 august - Comisia Europeană a majorat cu 35 de milioane de euro pachetul de asistenţă menit să sprijine vaccinarea în cele şase ţări din cadrul Parteneriatului estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, informează executivul UE pe site-ul său. Această asistenţă se adaugă primului pachet de sprijin în cuantum de 40 de milioane de euro, lansat în februarie pentru a consolida pregătirea şi disponibilitatea locală pentru vaccinarea sigură şi eficace a populaţiei, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Sprijinul UE a acoperit formarea managerilor din domeniul sănătăţii şi a personalului medical implicat în campania de vaccinare, asistenţa logistică esenţială pentru livrarea şi gestionarea vaccinurilor şi a stocurilor, datele privind vaccinarea, monitorizarea siguranţei, acţiunile de comunicare şi de implicare a comunităţilor, precum şi sprijinul pentru dezvoltarea unui certificat digital privind COVID.
* Noul program adoptat face parte din contribuţia Echipei Europa la răspunsul mondial la criza provocată de pandemia de COVID-19 şi se bazează pe eforturile depuse în comun cu statele membre şi pe cooperarea desfăşurată între UE şi OMS până în prezent. Programul se bazează şi pe prima acţiune regională de combatere a pandemiei de COVID-19, desfăşurată anul trecut în cadrul Parteneriatului estic, când UE şi OMS şi-au unit forţele şi au lansat Iniţiativa pentru solidaritate în domeniul sănătăţii în cadrul Parteneriatului estic, finanţată cu 35 de milioane de euro.
* Acţiunea a furnizat cantităţi importante de consumabile medicale în întreaga regiune, inclusiv peste 11 milioane de echipamente individuale de protecţie, 12.000 de truse de laborator, peste 1.500 de ventilatoare, concentratoare de oxigen şi oximetre cu pulsoximetre şi peste 20.000 de truse de testare PCR. Pachetul recent adoptat va sprijini distribuirea eficace a vaccinurilor primite de ţările partenere în mod direct prin intermediul mecanismului UE de partajare a vaccinurilor şi în mod indirect prin intermediul COVAX şi al achiziţiilor directe de la producătorii de vaccinuri împotriva COVID-19.

12 august - Comisia Europeană a denunţat "semnalul negativ' pentru libertatea presei dat de votarea unei legi controversate privind media în Polonia, relatează AFP. "Proiectul de lege polonez privind radiodifuziunea trimite un semnal negativ. Avem nevoie de o lege privind libertatea media în întreaga UE pentru a apăra libertatea media şi a susţine statul de drept", a reacţionat vicepreşedinta executivului din Bruxelles Vera Jurova într-un comentariu postat pe contul său de Twitter.
* Legea privind media, aşa-numită "Lex TVN", votată la 11 august de parlament a fost criticată de opoziţia poloneză, care o consideră o consideră o ameninţare pentru libertatea presei şi apreciază că va afecta relaţiile cu SUA. Coaliţia la putere din Polonia s-a destrămat din cauza acestei legi, odată cu plecarea partidului Acord. Textul a fost adoptat însă cu 228 de voturi pentru şi 216 împotrivă, cu aportul sufragiilor unui grup anti-sistem, Kukiz 15.


Migraţie
9 august - Letonia se teme că ''războiul hibrid'' dus de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko împotriva Lituaniei cu ajutorul valului de migranţi ilegali începe să se extindă şi pe teritoriul ei, relatează agenţia EFE. Numai la această dată grănicerii letoni au reţinut 140 de persoane care au trecut clandestin graniţa dinspre Belarus şi 218 în ultimele patru zile, faţă de 278 de astfel de treceri de la începutul anului. Majoritatea migranţilor afirmă că vin din Irak.
* Lituania şi Comisia Europeană acuză Belarusul că orchestrează acest val de migranţi ca represalii pentru sancţiunile europene impuse Minskului în urma reprimării opoziţiei şi pentru găzduirea unor opozanţi belaruşi pe teritoriul lituanian. Guvernul lituanian şi-a înăsprit regulile privind azilul pentru a respinge migranţii şi a consolidat în urmă cu o săptămână dispozitivele de securitate la frontiera belarusă, traversată în ultimele săptămâni de peste 4.000 de migranţi clandestini.

10 august - Ridicarea unui gard la frontiera dintre Lituania şi Belarus pentru a împiedica intrarea ilegală a migranţilor este o ''idee bună'', dar pentru această lucrare de construcţii nu va fi acordată nicio finanţare comunitară, a anunţat Comisia Europeană, potrivit AFP. Comisarul european pentru afaceri interne şi migraţie, Ylva Johansson, a apreciat în mod ''favorabil'' construirea acestei bariere, după discuţii cu autorităţile lituaniene privind evoluţia situaţiei provocate de sosirile de migranţi dinspre Belarus, a declarat Adalbert Jahnz, purtător de cuvânt al executivului UE. Numărul migranţilor sosiţi de la începutul anului în Lituania, stat membru al UE, a ajuns la 4.110, în ''creştere considerabilă'' faţă de perioada similară din 2020.

10 august - Conflictul din Afganistan riscă să determine o jumătate de milion dintre locuitori să caute refugiu în ţările vecine, ceea ce va avea un impact asupra migraţiei, a avertizat un reprezentant al Comisiei Europene, relatează AFP. "Ne confruntăm cu o dramă umanitară, dar suntem departe de o criză migratorie", a precizat el. "Intrările neregulate de cetăţeni afgani în UE sunt la un nivel foarte scăzut, circa 4.000 de la începutul anului, respectiv cu 25% mai puţin decât în 2020 pentru aceeaşi perioadă, şi majoritatea repatrierilor sunt voluntare", a adăugat el.
* Şase state membre - Germania, Austria, Belgia, Ţările de Jos, Danemarca şi Grecia - au cerut Bruxellesului să poată continua repatrierile de migranţi afgani, drept răspuns la o solicitare a autorităţilor de la Kabul către UE de a le suspenda. "În 2021, din cele 1.200 de repatrieri în Afganistan, 1.000 au fost voluntare şi 200 forţate", a precizat Comisia. "Ţinând cont de context, statele membre nu ar trebuie să realizeze operaţiuni de repatriere forţate", a adăugat executivul comunitar.

11 august - Comisia Europeană a anunţat eliberarea pentru Lituania a sumei de 36,7 milioane de euro din fondul blocului comunitar pentru integrare, azil şi migraţie, relatează Reuters. Banii sunt destinaţi acoperirii costurilor cu cazarea, asistenţa medicală, camerele de carantină, mâncarea şi îmbrăcămintea pentru migranţii ilegali care intră în Lituania dinspre Belarus. Fondurile vor fi folosite şi pentru finanţarea echipelor de specialişti însărcinate cu identificarea victimelor traficului cu fiinţe umane. Un număr neobişnuit de mare de migranţi au trecut în ultimele săptămâni graniţa dintre Belarus şi Lituania, în ceea ce guvernul de la Vilnius şi Comisia Europeană consideră a fi un ''război hibrid'' dus de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko ca represalii faţă de sancţiunile europene.

11 august - Uniunea Europeană nu mai poate gestiona încă o criză cum a fost cea provocată de valul migrator din 2015 şi trebuie să acţioneze pentru a opri cât mai mulţi afgani să-şi părăsească ţara aflată în conflict, a declarat ministrul grec al migraţiei, Notis Mitarachi, potrivit Reuters. Grecia şi alte cinci state membre ale UE (Austria, Belgia, Danemarca, Germania şi Olanda) au semnat la 10 august o scrisoare comună în care cer Comisiei Europene continuarea expulzării migranţilor afgani ale căror cereri de azil în blocul comunitar au fost respinse. Totuşi, Germania şi Olanda au anunţat suspendarea expulzărilor către Afganistan, în contextul intensificării conflictului armat din această ţară. Ministrul Mitarachi, care a semnat scrisoarea din partea Greciei, a avertizat că suspendarea acestor expulzări ''va trimite un mesaj greşit'' şi va încuraja tot mai mulţi afgani să încerce să ajungă în Europa. El consideră că UE ar trebui să sporească sprijinul acordat Turciei pentru a ajuta această ţară să atenueze presiunea generată de creşterea numărului migranţilor afgani şi a insistat că UE nu mai poate absorbi o nouă criză de genul celei din 2015.

12 august - Numărul migranţilor care ajung ilegal în UE traversând Balcanii Occidentali aproape s-a dublat anul acesta, majoritatea venind din Siria şi Afganistan, a anunţat joi agenţia europeană Frontex, relatează Reuters. Circa 22.600 de migranţi ilegali au fost descoperiţi pătrunzând în UE pe această rută balcanică între lunile ianuarie şi iulie, o creştere de 90% faţă de perioada similară a anului trecut. În total, contabilizând şi sosirile pe alte rute, de la începutul anului au ajuns în UE peste 82.000 de migranţi, cu 59% mai mulţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Multe state membre ale UE sunt îngrijorate de riscul ca războiul din Afganistan - unde talibanii cuceresc rapid noi teritorii şi obligă populaţia să fugă - să conducă la o reeditare a crizei provocate de valul migrator din anii 2015-2016. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Horia Plugaru)