Sorin Mihai Cîmpeanu, propus ministru al Educaţiei Naţionale (fişă biografică)
Lista Cabinetului Florin Cîţu şi programul de guvernare sunt depuse la Parlament la 23 decembrie 2020. Sorin Mihai Cîmpeanu (PNL) a fost propus pentru funcţia de ministru al Educaţiei în viitorul guvern.
Sorin Mihai Cîmpeanu s-a născut la 18 aprilie 1968. A absolvit Colegiul Naţional ''Sf. Sava'' din Bucureşti, în 1986, apoi Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) (1991). În anul 2000, şi-a susţinut doctoratul în cadrul aceleiaşi facultăţi, potrivit CV-ului postat pe site-ul www.usamv.ro.
A urmat numeroase cursuri postuniversitare, printre care "Comunicare managerială în structurile publice şi private", SNSPA (2001), stagiul "Implementarea standardelor europene de mediu", ISA Lille, Franţa (2004), certificat de formare "Auditor sisteme de managementul calităţii", SEMQ Management (2007), programul de studii postuniversitare "Managementul situaţiilor de criză", la Colegiul Naţional de Afaceri Interne, Academia de Poliţie "Al.I. Cuza" din Bucureşti (2009), certificat de formare "Management universitar", ASE Bucureşti (2010), certificat de formare "Soil Quality Assessment", la Universitatea din Molise - Italia (2011), programul de studii postuniversitare în domeniul "Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine publică", la Colegiul Naţional de Informaţii, Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul" (2013), programul de studii postuniversitare "Securitate şi bună guvernare", la Colegiul Naţional de Apărare/Departamentul pentru Studii de Securitate şi Leadership, Universitatea Naţională de Apărare "Carol I" (2016).
A lucrat ca inginer proiectant la Institutul de Studii şi Proiectări pentru Îmbunătăţiri Funciare (ISPIF) (1991-1992); coordonator al Centrului Experimental Periş-Ilfov, din cadrul USAMV Bucureşti (1992-1999); expert coordonator la Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Centrul Naţional pentru Programul european Leonardo da Vinci (2000-2003); expert coordonator la Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Agenţia Naţională pentru Parteneriatul universităţilor cu mediul economico-social (APART) (2003-2004); vicepreşedinte la Centrul de Excelenţă în Cercetare Biotehnol (2003-2014); director la Irrifrance România (2005-2008).
Şi-a început cariera universitară în 1992, parcurgând toate treptele: preparator universitar (1992-1995); asistent universitar (1995-1997); şef de lucrări (1997-2001); conferenţiar (2001-2006); profesor (din 2006), în cadrul Facultăţii de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, USAMV Bucureşti. Este conducător de doctorat din 2006.
A fost prodecan (2004-2008), apoi decan (2008-2012) al Facultăţii de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, USAMV Bucureşti şi rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (mart. 2012-dec. 2014; din nov. 2015). A fost preşedinte al Consorţiului Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (2013-2014), preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor din România (iul. 2013-dec. 2014; din nov. 2015, reales la 18 sept. 2020).
Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (din 2012); membru corespondent (2012-2016), apoi membru titular (din nov. 2016) al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ''Gheorghe Ionescu Şişeşti'', membru titular al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale (din 2015). A primit titlul de "Doctor Honoris Causa" al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi (2014), al USAMV a Banatului "Regele Mihai I al României" din Timişoara (2015), al Universităţii din Craiova (2017), al Academiei Forţelor Terestre ''Nicolae Bălcescu'' din Sibiu (2018), al Universităţii ''Ovidius'' din Constanţa (2018), al Academia de Ştiinţe Economice (2018), al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj (2018).
A fost membru (apr. 2011 - sept. 2012), apoi preşedinte (sept. 2012 - ian. 2015; nov. 2015 - iun. 2016) al Comisiei IRVA, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi secretar general (oct. 2012 - dec. 2014) al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.
La 14 decembrie 2014, premierul Victor Ponta l-a propus pe Sorin Cîmpeanu pentru ocuparea portofoliului de ministru al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. A depus jurământul de învestitură la 17 decembrie 2014, la Palatul Cotroceni, deţinând această funcţie până la 17 noiembrie 2015. A fost viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Interne, interimar (9-17 nov. 2015) şi prim-ministru interimar al Guvernului României (5-17 nov. 2015).
În urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, a obţinut un mandat de deputat în Bucureşti, pe listele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor din România.
Şi-a înaintat demisia din ALDE la 23 mai 2017 anunţând, totodată, public intenţia de a se alătura noii construcţii politice - Partidul PRO România. În perioada iunie 2017-mai 2019, a fost deputat neafiliat, potrivit site-ului www.cdep.ro, apoi membru al Grupului parlamentar PRO România (mai 2019 - ian. 2020). De asemenea, a fost prim-vicepreşedinte al acestei formaţiuni politice. A demisionat din PRO România în decembrie 2019, iar în ianuarie 2020 s-a alăturat Partidului Naţional Liberal, de la aceeaşi dată devenind membru al Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor.
În urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, a obţinut un mandat de senator, fiind ales pe listele Partidului Naţional Liberal.
La 12 mai 2017, Sorin Cîmpeanu a fost ales preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF), în cadrul celei de-a 17-a Adunări Generale a AUF, desfăşurată în Maroc, la Marrakech, în perioada 10-12 mai, potrivit unui comunicat de presă al UPB remis AGERPRES.
Este autor/coautor a 108 articole ştiinţifice, din care 26 indexate ISI şi 50 indexate în baze de date internaţionale (BDI), şi a 16 cărţi/capitole în cărţi/manuale. A asigurat, în calitate de director sau de responsabil de proiect, managementul a 31 de proiecte, din care 10 proiecte internaţionale. Totodată, a participat, în calitate de membru în colectiv sau de expert consultant, la 60 de proiecte, din care 3 proiecte internaţionale.
A fost distins cu Premiul naţional ''In Hoc Signo Vinces'', acordat pentru întreaga activitate de cercetare, în anul 2002, de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior şi cu Medalia ''Meritul pentru Învăţământ'', acordată în anul 2004, de către Preşedinţia României. De asemenea, a primit distincţia "Personalitatea anului pentru o Românie europeană", acordată de EUROLINK - CASA EUROPEI (2013). AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Irina Giurgiu)
Citeşte şi:
Iohannis a semnat decretul pentru desemnarea lui Cîţu candidat la funcţia de prim-ministru
BPN al PNL a aprobat lista miniştrilor liberali din viitorul Guvern Cîţu
USR PLUS a aprobat lista miniştrilor Alianţei din viitorul Guvern Cîţu
Consiliul Permanent al UDMR a aprobat persoanele desemnate în viitorul Guvern Cîţu
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul și compozitorul Jackie Jackson
Jackie Jackson s-a născut pe 4 mai 1951, în Gary, Indiana, fiind cel mai mare dintre frații Jackson. A început să ia lecții de dans și step la vârsta de 4 ani, iar vocea sa acută și caracteristică l-a determinat să devină co-vocalist al trupelor The Jackson Five și The Jacksons. În 1973, la vârsta de 22 de ani, Jackie și-a lansat
4 mai - Ziua națională a inimii
La 4 mai 2025 este celebrată Ziua națională a inimii. Ziua națională a inimii a fost instituită în țara noastră, în conformitate cu directivele Organizației Mondiale a Sănătății. A fost introdusă în România pe data de 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Științe Medicale, desfășurat
Cea de-a XX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (4 mai)
În ziua de 4 mai 2026, are loc Gala Premiilor Gopo, ajunsă la ediția aniversară cu numărul 20. Organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România este găzduit de Teatrul Național 'I.L. Caragiale', reunește personalități importante din lumea cinematografiei și onorează realizări
4 mai - Ziua internațională a pompierilor
Comunitatea internațională celebrează anual, la 4 mai, Ziua internațională a pompierilor, cu scopul de a recunoaște și aprecia curajul și sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunitățile lor. În 2025, se marchează cea de-a 26-a aniversare a Zilei internaționale a pompierilor, conform paginii de Facebook, h
Primul summit UE-Armenia (Erevan, 4-5 mai 2026)
Primul summit UE-Armenia va avea în zilele de 4-5 mai, la Erevan, în Armenia, pentru a consolida relațiile bilaterale între cele două părți, în special în ceea ce privește conectivitatea, energia, transporturile și cooperarea digitală. Discuțiile se vor axa pe Caucazul de Sud, sprijinul UE pentru Armenia, investiții, securitate și apărar
Cea de-a opta reuniune a Comunității politice europene (Erevan, 4 mai)
Cea de-a opta reuniune a comunității politice europene se va reuni la Erevan, în Armenia, la 4 mai 2026, sub deviza 'Clădim viitorul: unitate și stabilitate în Europa'. Lideri de pe întregul continent vor discuta despre cooperarea privind reziliența democratică, promovarea conectivității și consolidarea securității economice și energetice, c
4 mai - Ziua națională a sportului cu balonul oval
La 4 mai este marcată Ziua națională a sportului cu balonul oval. Această dată a fost aleasă pentru a face trimitere la desfășurarea, la data de 4 mai 1924, a primului meci de către naționala de rugby a României, la Jocurile Olimpice de la Paris, în compania echipei similare a Franței. La finalul partidei, selecționata României a primit prima
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 mai
Este a 124-a zi a anului 2026. Au mai rămas 241 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 02 m și apune la 20 h 23 m. Luna răsare la 23 h 40 m și apune la 07 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Mavra de pe Ceahlău; Sf. Mc. Pelaghia; Sf. Monica Greco-catolice Sf. m. Pelaghia Romano-catolice Sf. Florian, m. Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) este prăznuită în ziua de 4 mai.
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai
Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)