La 26 iulie 2010, un elicopter israelian de transport tip Sikorsky CH-53, care lua parte la exerciţiul aerian româno-israelian ''Blue Sky 2010'', s-a prăbuşit în zona Fundata-Zărneşti, Colţii Ţapului (judeţul Braşov) din masivul Bucegi, fără a exista supravieţuitori. La bordul aparatului se aflau şase militari israelieni şi unul român.

Aparatul de zbor a pierdut legătura prin sistemele radio cu centrul de control la ora 15.20, moment în care au fost declanşate imediat operaţiunile de căutare şi salvare cu două elicoptere de salvare israeliene şi unul român de evacuare medicală, conform Ministerului Apărării Naţionale (MApN). Echipaje de salvamontişti şi jandarmi montani din Dâmboviţa, Prahova şi Braşov au împânzit zona muntoasă pentru desfăşurarea căutărilor.

În jurul orei 17.45, echipele de căutare şi salvare au localizat din aer, în zona Fundata-Zărneşti, judeţul Braşov, epava elicopterului israelian. Pilotul Ioan Apăvăloaie, trimis în zonă în misiune de recunoaştere, a declarat că elicopterul s-ar fi izbit frontal de masivul Bucegi şi "nu a mai rămas nimic, doar un motor şi încă mai fumegau resturile''. Aproape de ora 20.00, în zona epavei elicopterului au ajuns primii salvatori.

Cu doar o săptămână înainte, un alt elicopter Sikorsky CH-53, implicat în acelaşi exerciţiu ''Blue Sky 2010'', a aterizat de urgenţă în zona localităţii Priboiu, judeţul Dâmboviţa.

Potrivit MApN, exerciţiul se desfăşura la aerodromul Boboc, în perioada 18-29 iulie 2020, şi viza operaţiuni de antrenament în zbor la joasă altitudine, căutare-salvare şi evacuare medicală. Traiectul de zbor aprobat pentru misiune a fost: Boboc, zona Buzău - Verneşti, zona Măneciu - Fundata (cu zbor de antrenament în zonă), zona Câmpulung Muscel - Curtea de Argeş (cu zbor de antrenament în zonă), Vârfu Negoiu - Piatra Craiului - Poiana Ţapului (cu zbor de antrenament în aceste zone), Boboc.

Elicopterele de tip Sikorsky CH-53 aparţineau unităţii Dorsei Laila (''Prădătorii de Noapte'') a Forţelor Aeriene Israeliene. Acest tip de aparat este cel mai răspândit în dotarea Forţelor Aeriene Israeliene şi se află în serviciu din 1960, trecând prin mai multe actualizări ale sistemului electronic şi având resursă de folosire până în 2025. Exerciţiul aerian româno-israelian oferea posibilitatea familiarizării militarilor Forţelor Aeriene Israeliene cu desfăşurarea unei misiuni pe distanţă mare, ceea ce suprafaţa statului Israel nu permite, precum şi navigarea într-un mediu muntos nefamiliar, indica publicaţia Haaretz, la 27 iulie 2020. Anterior, Forţele Aeriene Israeliene au desfăşurat exerciţii similare cu state din NATO şi cu state din Europa de Est. În 2006, Israel şi România au semnat un acord pentru desfăşurarea unor exerciţii militare comune, documentul fiind reînnoit în 2009.

Imediat după producerea accidentului, şeful Forţelor Aeriene Israeliene, general maior Ido Nehushtan, a discutat cu omologul său român, general maior Ion Aurel Stanciu, stabilind că cele două state vor desfăşura o anchetă comună pentru stabilirea împrejurărilor asupra producerii accidentului.

În România, s-a deplasat o delegaţie de aproximativ 90 de persoane formată din reprezentanţi ai Forţelor Aeriene Israeliene, rabini, medici, inclusiv echipe canine specializate în operaţiuni de căutare şi salvare pentru a sprijini operaţiunile dedicate după producerea accidentului, conform AFP şi Ynetnews.com.

La 6 aprilie 2011, Canalul II al televiziunii publice israeliene a dat publicităţii o parte din concluziile anchetei Parchetului militar israelian cu privire la cauzele catastrofei aviatice, scria portalul Jevish.ru. Potrivit anchetei, echipajul elicopterului nu avea o pregătire suficientă în vederea unor operaţiuni de zbor şi manevre complexe, la altitudine joasă, în condiţii meteorologice dificile (ceaţă densă, vânt în rafale, givraj etc).

La 7 iulie 2011, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la accidentul aviatic din 26 iulie 2010.

Cercetările efectuate au relevat că la originea catastrofei aeriene s-a aflat un factor obiectiv concretizat în condiţiile meteo nefavorabile întâlnite pe timp de zbor, a căror evoluţie concretă nu a putut fi prevăzută. Echipajul s-a confruntat cu schimbări bruşte şi de mare amplitudine ale condiţiilor meteo, constând în coborârea plafonului de nori şi scăderea vizibilităţii sub limitele de zbor la vedere, fenomene atmosferice greu previzibile în apropierea acestor forme de relief.

Un monument ridicat în memoria ofiţerilor israelieni şi români decedaţi în catastrofa aviatică din 26 iulie 2010 a fost dezvelit la 12 septembrie 2011, aproape de locul prăbuşirii elicopterului. Monumentul, amplasat în Valea Şimonului din zona Bran, a fost ridicat la iniţiativa Ambasadei Israelului la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Liviu-Ioan Tatu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)