O PERSONALITATE PE ZI: Istoricul Pompiliu Teodor
Istoricul Pompiliu Teodor s-a născut la 19 iulie 1930, la Ilia, în judeţul Hunedoara. Şi-a făcut studiile liceale la Deva (1941-1949), apoi studiile universitare - Facultatea de Istorie - la Cluj (1950-1954), iar în 1970 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema "Samuil Micu istoric", se arată în dicţionarul "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Bucureşti, Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003).
Şi-a continuat specializarea la Universitatea din Viena (1968-1969). A fost cercetător la Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj (1955-1963), apoi cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie al Academiei Române din Cluj (1963-1966). A fost, de asemenea, lector la Catedra de Istoria României (1966-1970), conferenţiar (1970-1977), profesor (din 1977), şef al Catedrei de Istoria Medie şi Istoriografie (1973-1977; 1990-2001), precum şi "visiting professor" la Universitatea Illinois, SUA (1972-1973). A deţinut şi funcţia de director al Institutului de Istorie Central Europeană (din 1993).
Specialist în istoria secolului al XVIII-lea central-european, în istoria istoriografiei, istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea, istoricul Pompiliu Teodor a publicat numeroase cărţi, dintre care amintim: "Ideea de unitate politică la români" (1968), "Evoluţia gândirii istorice româneşti" (1970), "Avram Iancu în memorialistică" (1972), "Fragmentarium iluminist" (1972, în colaborare), "Interferenţe iluministe europene" (1984), "Istorici români şi probleme istorice" (1993), "Incursiuni în istoriografia română a secolului XX" (1995) ş.a.
De asemenea, este coordonator şi autor al volumelor: "Stat. Societate. Naţiune. Interpretări istorice" (1982), "Răscoala lui Horea (1784)", "Studii şi interpretări istorice" (1984) etc.
S-a numărat printre colaboratorii unor lucrări de anvergură: "Enciclopedia istoriografiei româneşti" (1978), "Naţiunea română. Afirmare. Orizont contemporan" (1984), "Gh.I. Brătianu. Confluenţe istoriografice româneşti şi europene" (1988), "La Révolution Française et les Roumains" (1989), "Istoria ca lectură a lumii'' (1994) ş.a.
A fost editor-şef al revistei "Colloquia. Journal of Central European History", precum şi membru în comitetele de redacţie ale unor publicaţii de profil, precum "Revue Roumaine d'Histoire", "Revue des Études Sud-Est Européennes", "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane 'Gh. Şincai' din Târgu Mureş".
A fost vicepreşedinte al Comisiei de Istoria Relaţiilor Internaţionale a Comitetului Internaţional de Studii Istorice (din 1995), preşedinte al Comisiei Mixte de Istorie Româno-Slovacă a Academiei Române, preşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Transilvania şi Banat.
La 13 noiembrie 1990 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. A murit la 7 septembrie 2001, la Cluj-Napoca. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)
* Explicaţie fotografie din deschidere: Sediul Academiei Române
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d









